Descarcă - Salvati Copiii

• să-şi susţină copiii în atingerea obiectivelor lor.
Monitorizarea are cel mai mare succes atunci când părinţii lor găsesc modalităţi
de interacţiune frecventă, pozitive şi distractive cu copiii lor adolescenţi.
Atunci când tinerilor le place cum îşi petrec timpul cu părinţii lor, ei pot avea
următoarele mecanisme de gândire:
• văd monitorizarea părinţilor ca pe ceva grijuliu
• sunt dispuşi să-şi petreacă mai mult timp cu părinţii lor şi să fie mai puţin
timp ne supravegheaţi;
• se simt relaxaţi atunci când vorbesc cu părinţii lor;
• ascultă şi ţin cont de sfaturile părinţilor lor;
• vor să menţină o relaţie bună / pozitivă cu părinţii lor.
Totuşi atunci când interacţiunile dintre părinte şi copil sunt negative,
tensionate şi punitive, ei
• văd monitorizarea părinţilor ca pe un control şi interferenţă;
• petrec mai puţin timp cu părinţii şi preferă să fie mai mult timp ne
supravegheaţi;
• le este frică să vorbească cu părinţii lor atunci când au probleme;
• resping sfaturile părinţilor;
• se revoltă împotriva părinţilor.
Este extrem de important ca monitorizarea să se facă în contextul unei relaţii
calde, bune şi bazată pe dragoste.
Educarea independenţei copilului
Adolescenţa oferă părinţilor ocazia finală să-şi ajute copiii să-şi pună în practică
deprinderile de luarea deciziilor într-un mediu sigur şi de susţinere.
Părinţii pot să facă uz de această ocazie de a educa independenţa copiilor lor
prin:
• respectarea ideilor copiilor lor chiar şi atunci când ele sunt diferite de ale
noastre;
• încurajarea copiilor lor să decidă asupra valorilor lor;
• să arate dragoste necondiţionată;
• încurajarea discuţiilor lor cu copiii de la egal la egal;
• arătând încredere în abilităţile copiilor de a lua decizii şi să facă faţă
efectelor deciziilor luate de ei;
• respectarea sentimentelor copiilor lor;
• să-şi susţină copiii când aceştia fac greşeli;
• încurajarea copiilor să încerce din nou atunci când aceştia eşuează;
• să ia în consideraţie punctele de vedere ale copiilor lor atunci când aceştia
simt că sunt trataţi incorect;
• negociind soluţii referitor la dispute.
Aceste experienţe îi determină pe adolescenţi să se simtă încrezători, optimişti şi
capabili.
Uneori părinţii descurajează fără să-şi dea seama. Ei fac acest lucru astfel:
• criticând ideile copiilor lor;
178