Anul VII Nr. 9-12 - Liviu Ioan Stoiciu

28revista nouă 9-10-11-12 (66-67-68-69)/2010profileGherasim RUSU TOGANIlie Moise şi stăruinţarecuperării valorilorspirituale sud-transilvăneneCunoscut printr-o activitate ştiinţifică prodigioasă,vizând cu predilecţie domeniul valorificării culturiipopulare, concretizată prin zeci de lucrări cu profiletnologic, din spaţiul sud-transilvănean, numeleuniversitarului şi etnologului Ilie Moise se identifică întotalitate cu inima acestei lumi, după propria-imărturisire: „Tot ce am mai bun şi mai frumos înstructura fiinţei mele s-a plămădit aici, în lumeasatului…” Asemeni, acţiunile sale ample sunt promovateşi printr-o publicistică de excepţie, precum „Studii şicomunicări de etnologie”, serie veche, serie nouă,revistă de mare prestigiu – anuar al Academiei Române,dar cu aceeaşi pasiune, Ilie Moise şi-a îndrepta atenţiaînspre recuperarea imaginii unor personalităţi aleacestui colţ de lume, din varii pricini uitate princotloanele unor arhive colbuite de vreme şi nepăsare.Exemplificăm cu ediţii precum: Ion Macrea, De-aşmai fi odată june; S. Fl. Marian, Legendele despre flori,insecte şi păsări; Septimiu Albini, Scrieri; Ilie Dăianu,Scrieri, Ioan Dicu, Jurnal de front 1939-1943.Interesaţi de recuperările din spaţiul transilvănean,vizăm în primul rând preocuparea universitarului pentruproiectarea imaginii marelui coreograf-instructor, IonMacrea, a cărui viaţă s-a omologat cu mişcareafolclorică sud-transilvăneană, respectiv cu ansamblurilede dansuri populare „Junii Sibiului”, al căror diriguitor afost vreme de peste o jumătate de secol. De altfeletnologul Ilie Moise, ani şi ani, i-a adus regretatului IonMacrea laude pentru dăruirea sufletească, hărnicia şiatenţia dată folclorului din lumea sibiană, ale cărorvirtuţii le-a făcut cunoscute în toate colţurile lumii.Asemeni, cartea Septimiu Abini, Scrieri, apărută laEditura Imago, Sibiu, 1998, se constituie ca o dovadăcertă a faptului că prin dăruirea sa, universitarul IlieMoise şi-o clădit spiritual un crez, urmărind să aducă lalumină, din colbul uitării, o întreagă galerie de spirite, acăror contribuţie la dăinuirea spaţiului ce le-a dat viaţăeste demn de trecut în cronica neamului.Cât priveşte personalitatea lui Septimiu Albini,acţiunea enologului se justifică temeinic: „Exemplara luiviaţă n-a fost prinsă până astăzi într-un studiumonografic detaliat, deşi a avut străluciri remarcabile,mai ales în decursul anilor 1866-1897, perioadă în carea îndeplinit funcţia de redactor-responsabil alcotidianului sibian”. Hotărât astfel să-l omagieze cuocazia sărbătoririi a 110 ani de la apariţia „Tribunei” lahttp://dochia.bravepages.com/revista_noua/index.htmlSibiu, Ilie Moise reuşeşte să stabilească textele cele mairelevante din scrierile respectivului autor, însoţit destudiu introductiv, note şi bibliografie pe măsură.Structurată pe trei părţi: Scrieri literare; Scrieripedagogice ; Adenda, monograful insistă pe criteriul cei-a fundamenat acţiunea: „ Prezentul volum…cuprindeprincipalele lucrări cu caracter literar şi pedagogic scrisede Septimiu Albini în perioada cât a îndeplinit funcţia deredactor responsabil la „ Tribuna”…Majoritatea lucrărilorreproduse au fost publicate în „Tribuna” unde au rămas„îngropate” vreme de peste o sută de ani, singura lucrarerepublicată fiind „O seară în Brustureni”, reprodusă deIon Breazu… De asemenea, autorul evidenţiază: „Limbacurată şi stilul sobru” calităţi ce-i emblemează memoriaşi, implicit, proiecţia în posteritate.De altfel, personalitatea lui Septimiu Albini autorul oevocă şi în cartea memoralistică „Oamenii şi locurile Albei”,accentuând în mod excepţional ca merite contribuţia luiAlbini la valorificarea materialului folcloric cu referire lacolind, într-un studiu rămas referenţial „Din seara deCrăciun”, publicat în „Tribuna”, IV, 1887, nr. 31-32.Un alt tom care se înscrie ca „Ediţie îngrijită, prefaţănote şi bibliografe de Ilie Moise” este Ilie Dăianu„Scrieri”, tom apărut la Editura Reintegrarea, Alba Iulia210, apărut după motivarea editorului, la „Aniversarea adouă veacuri şi jumătate de la întemeierea şcolilor dinBlaj, moment unic în istoria învăţământului şi culturiiromâneşti…”Despre Ilie Dăianu aflăm de la editor, atât din ediţia„Scrieri”, adusă în lumină, cât şi din alte lucrări ale sale,date ample despre activitatea acestei mari personalităţia Blajului, născută la Cut, spre mândria editorului care,după cum îşi direcţionează intenţiile, pare că segândeşte la un adevărat Panteon al localităţii atât deprezentă în cronica spirituală a Blajului de altădată, fiindtotodată şi localitatea sa natală…Dar să revenim la personalitatea vizată, căruia autorul îiproiectează dimensiunile pe fundalul epocii: „Activitatea luiIlie Dăianu pe tărâm cultural, literar şi publicistic,cunoştinţele sale profunde, bogate şi variate, precum şilucrările pe care le-a scris,l-au impus ca pe un reprezentantde frunte al generaţiei sale, care fusese angajată cufermitate în acţiunea politică, finalizată pin unireaTransilvaniei cu România”, precizează autorul ediţiei.Din mulţimea scrierilor acestui tribun, menţinem înmod emblematic „Eminescu în Blaj” (Amintiri de-alecontemporanilor culese de Ilie Dăianu, Sibiu, TipografiaPoporului, 1914, 40 p.). Concret, prin această cercetare,tânărul teolog şi om de o aleasă cultură, după a samărturisire aduce o corecţie acţiunii păgubitoare acriticului teolog Grama, care în exagerata sa exegeză:„…a combătut toată poezia lui Eminescu şi a denegatpoetului orice merit, până şi caracterul de poet.Exagerarea aceasta este ce mă durea pe min şi pe mulţiaţii…” În fapt ampla sa acţiune, aşa cum se va mărturisiautorul târziu, în ziarul Biruinţa din Cluj, 1929, a pornitde la articolul elogios despre Eminescu: „La şcolile dinBlaj era straniu de ostilă faţă de Eminescu - studiulregretatului canonic Grama îi crease această atmosferă.