Prin aceste metode sunt diagnosticate ateromatoza aortei,anevrismele aortei, ruptura aortei, disecţia aortei abdominale şi altemodificăride calibru arterial sau venos.Glandele suprarenaleGlandele suprarenale sunt două formaţiuni pereche situateanteromedial faţă de polul superior al rinichilor.Examenul radiologic, ecografia, CT şi RMN, evidenţiază:Hematomul suprarenalian neonatalChiste suprarenalieneTumori suprarenalieneTumorile spaţiului retroperitonealTumorile spaţiului retroperitoneal pot fi : neoplazice sau non -neoplazice cu aspect chistic, mixt sau solid.Tumorile benigneTumorile benigne cu aspect chistic sau complex sunt hematoamele,abcesele şi chistele.Tumori benigne solide : tumori neurogene, musculare şi derivatedin ţesutul grăsos.Leziunile neoplazice maligneLeziunile neoplazice maligne sunt de origine limfatică, sarcoameşi hemangiopericitoame, care au în general caracter solid.Fibroza retroperitonealăFibroza retroperitoneală este caracterizată prin apariţia unorbenzi groase de ţesut fibros dezvoltate în retroperitoneu iar adenopatiilesunt întotdeauna patologice. Acestea pot fi de natură TBC, sarcoidoză,boli de sistem, hematologice sau neoplasme. Prezenţa acestoraobligă ecografistul la căutarea unui punct malign.Prezenţa colecţiilor abdominale în marea cavitate peritonealăeste depistată preferenţial prin ecografie.LIMFOGRAFIAEste metoda radiologică pentru explorarea sistemului limfaticabdominal.202Tehnica de examinare : se injectează subcutanat PBV (patentblue violet) 1 ml 1% + soluţie de silocain 1% în spaţiul interdigital pe faţadorsală a piciorului, apoi se incizează pielea şi se cateterizează un vascolorat se injectează lipiodol ultrafluid 38% - 2 - 5 ml timp de 8 minute,apoi se efectuează radiografii ale regiunii abdominale. Se evidenţiazădupă o oră trunchiurile limfatice iar după trei ore sunt depistaţi ganglioniiopacifiaţi. Radiografia de elecţie pentru ganglioni este la 24 de ore.Opacifierea lor persistă până la 6 săptămâni. Prin metodă sedepistează hiperplaziile inflamatorii şi toxice limfatice benigne, hiperplaziilereticulare benigne în procesele inflamatorii cronice, hiperplaziilelimfatice maligne şi hiperplaziile reticulare maligne. Adenopatiilecanceroase metastatice canceroase sunt greu de individualizat pentrucă nu fixează lipiodolul.Fenomenele degenerative ganglionare ajută radiologul pentrustabilirea planului terapeutic de iradiere. În edemele membrelor şistărilor elefantiazice se cercetează imaginile de stenoză sau obstrucţiea vaselor limfatice.abdomi-AortografianalăAORTOGRAFIAAortografia abdominală - se efectuează prinpuncţie directă în porţiunea lombară sau prin cateterismretrograd după puncţia femuralei, uneori princateterismul radialei sau subclaviculare. Se utilizeazăca substanţă de contrast preparate iodatehidrosolubile. Aparatura de înaltă tehnicitate dinultimul timp, permite efectuarea arteriografiilorselective sau supraselective prin cateterism. Prinaceeaşi metodă se efectuează şi angioplastii cuefect terapeutic.FLEBOGRAFIASe realizează prin introducerea substanţei opace într-o venă afeţei dorsale a piciorului. Pentru explorarea cavelor inferioare substanţase introduce concomitent în venele femurale. Flebografia suprahepaticăse realizează prin cateterismul cavei superioare prin auricululdrept.203
CAPITOLUL XVIEXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI OSTEOARTICULARMetode de examinareMetodele de examinare sunt: radiografia, radiografia mărită,tomografia, CT, RMN, scintigrafia, artrografia şi arteriografia.Radiografia este o metodă de elecţie pentru examinarea sistemuluiosteoarticular. Ea trebuie să aibă contrast, netitate şi să evidenţiezestructura osoasă. Se realizează prin folosirea de focare fine,folii sensibile, filme cu contrast bun şi developare corectă. La membre,radiografiiile se fac comparativ cel puţin în două incidenţe, utilizândusetehnici speciale pentru fiecare segment radiografiat.Radiografia mărită, este bogată în detalii, care uneori nu se vădîn mod obişnuit.Radiografia de contact se utilizează în stomatologie şi pentruATM. Pentru radiografia părţilor moi, se foloseşte un regim redus deexpunere.Artografia, presupune injectarea în cavitatea articulară a uneisubstanţe de contrast.ANATOMIA RADIOLOGICĂ A OSULUI NORMALScheletul este alcătuit din oase lungi, late şi scurte. Macroscopic,acestea au o porţiune periferică din os compact înconjurată de obiceide periost şi o porţiune centrală din os spongios. Din punct de vederehistologic, compacta este organizată din substanţă osoasă dură lamelarăsau trabeculară, opacă la razele X şi medulară din ţesuturi conjunctiveradiotransparente.Substanţa osoasă dură - este constituită din matrice colageno -proteică în care se găseşte o tramă organică din fibre colagene şi substanţeinterfibrilare. Mai există celule osoase fuziforme cu prelungiristelate anastomozate, situate în lacunele Howship şi oseină - substanţăglico - proteitică care cimentează elementele de mai sus şi încare se depune calciu (700 gr în organism şi fosfor 440 gr). Fosfatazelealcaline secretate de osteoblaşti contribuie la precipitarea cristalină fosfocalcică.Spaţiile osului sunt constituite din lumenul sistemelor Havers şi acanalelor anastomozice W. Volkmann şi din ochiurile spongioase ocu-204pate de ţesut conjunctival moale şi vase sanguine. Măduva este constituitădin ţesut fibros, ţesut adipos şi uneori are funcţie hematopoetică.Osul lungOsul lung - are trei părţi:Diafiza - situată median în formă de cilindru cu ţesut compact laperiferie şi canalul medular central.Epifiza situată la periferia extremităţilor osoase, are corticala epifizarămult mai subţire, iar pe extremităţi este cartilagiul diartroidal carerealizează suprafaţa articulară.Metafiza - este regiunea situată la demarcaţia între cele douăsegmente amintite.Trabeculele spongioasei epifizio - metafizare sunt orientate însensul liniilor de forţă.Periostul - este o membrană conjuctivă radiotransparentă, careînveleşte osul iar la extremităţi se continuă cu capsula articulară.Endostul - este o membrană conjunctivală prezentă la copii, caretapetează cavitatea medulară a oaselor lungi.Vascularizaţia osului lung - este asigurată de artera nutritivă,vasele periostice şi vasele epifizare. Între capilarele articulare şi venulese găsesc şi sinusoidele venoase.Osul latOsul lat - se compune din corticală şi spongioasă între cele douăfâşii ale corticalei.Oasele scurteOasele scurte sunt spongioase, învelite într-un manşon periosticsau corticală subţire.FORMAREA OSULUIOsteogeneza primarăOsteogeneza primară - este faza în care se transformă membranaoaselor late şi cartilajul scheletic în ţesut osos primar complexstructurat. Metaplazia ţesutului conjunctiv tânăr se realizează în treifaze: de edem preosos, fibrele colagene, se organizează în trabecule;faza de substanţă preosoasă - când rezultă matricea proteică şi apar205
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143: mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .