La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesizează apariţia unei luminislabe verzui pe un carton îmbibat cu soluţii fluorescente, aflat într-oîncăpere unde nu pătrundea nici o rază de lumină.Experienţa a constat din excitarea de către o bobină de inducţiea unui tub Crockes care era acoperit etanş de un carton, deasupracăruia se găsea ecranul fluorescent.Roentgen a ajuns la legendara concluzie că tubul Crooke producenişte emanaţii care influenţează cartonul fluorescent.A constatat că aceste radiaţii aveau o penetrabilitate nemaiîntâlnităpănă atunci străbătând: ţesuturi umane, lemn. hârtie, dar care nustrăbat oasele, metalele şi plumbul care este unul dintre cele maiopace metale.A reuşit să vadă conturul propriei mâini, efectuând prima radioscopieşi una dintre cele mai mari descoperiri ale omenirii.La 28 decembrie 1895 prezintă la Societatea de Fizică, Medicalădin Wurtzburg, lucrarea „Despre un nou gen de radiaţii” însoţită dedouă radiografii - mîna soţiei şi o plasă de zinc - simbolizând aportulrazelor X în medicină şi defectoscopie.La 13 ianuarie 1896 prezintă descoperirea împăratului Wilhelm alII-alea, iar la 23 ianuarie 1896 prezintă comunicarea în faţa SocietăţiiFizico-Medicale din Wurzburg cînd efectuează şi o radiografie a mîiniiprofesorului de anatomie Koelliker. La propunerea acestuia noile razedescoperite vor purta numele Rontgen.În 1901 W.C. Roentgen primeşte premiul Nobel pentru fizică.Colaborează cu intreprinderile electrotehnice Reiniger, Gabert,Siemens şi perfecţionează tuburile realizând în 1910 primul tub de60.000 V.În 1931 se construieşte primul aparat modern de radiologie stomatologică.Aportul conjugat al fizicienilor, inginerilor, medicilor a dus la perfecţionareacontinuă a aparatelor de radiodiagnostic şi radioterapie.Chiar după 15 zile de la descoperirea razelor Roentgen, OttoWalkoff face radiografii dentare. Printre premierii acestei tehnici maiamintim pe H. Konig 1896, Coutremoulius, Cambes, Saussine înFranţa, Rollins, Iacobi în Anglia.Fiecare popor, şi-a adus contribuţia în domeniul radiologiei. Suntremarcabile contribuţiile Germaniei, Angliei, Franţei, Suediei, Elveţiei,Belgiei, Italiei, Statelor Unite în progresul aparaturii radiologice.Trebuiesc amintite numele marilor radiologi, care în cursul a 806de ani au contribuit la progresul radiologiei şi imagisticii medicale-Albers Schönberg, Henry Becquerel, G. Holzknecht, J.J. Thomson,Perre şi Marie Curie, Antoine Beclere, Joliot Curie, M. Abreu, Van derPlaats, C. Akerlund, A. Haudek etc.În Romania radiologia a fost introdusă la scurt timp dupădescoperirea radiaţiilor Roentgen şi progresat permanent.La o lună după apariţia comunicării lui Roentgen, savantul romanS.D. Hurmuzescu, care lucra în laboratorul de cercetări de la Sorbonaîmpreună cu profesorul Benoit, au improvizat o instalaţie pentru producerearazelor X.Profesorul Gh. Marinescu a utilizat această instalaţie pentruradiografierea unor cazuri neurologice.În ţară primul aparat roentgen a fost improvizat dintr-o bobinăRuhmkorf, acumulatori şi un tub Croakes, la şcoala de Poduri şi ŞoseleBucureşti, de către profesorul Many în 1896.Sunt apoi achiziţionate instalaţii radiologice la Spitalul MilitarCentral Bucureşti şi la Clinica Chirurgicală de la Colţea, condusă deprofesorul C. Severeanu.Doctorul Gerota care s-a specializat în radiologie la Paris a condusserviciul de radiologie a Ministerului de Război.Din iniţiativa profesorului Hurmuzescu, se instalează un aparatradiologic la Liceul Internat din Iaşi, şi la Facultatea ieşană.Au fost de asemenea dotate cu aparatură radiologică, ClinicileMedicale din Cluj, o contribuţie deosebită avînd marele radiologDimitrie Negru.După anul 1946 sunt dotate cu instalaţii de radiologie Clinicile şiSpitalele din oraşele mari, capitale de judeţ.Învăţamîntul de radiologie se efectuează pe lîngă ClinicileUniversitare din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.În perioada modernă, toate facultăţile de medicină au clinici deradiologie, care sunt în acelaşi timp şi baza de studiu şi perfecţionarea medicilor radiologi, la aceasta contribuind regretaţii profesori de radiologie-Gheorghe Schmitzer, I. Bîrzu, Gh. Chisleag.Istoria radiologiei este marcată şi de numeroşi martiri, care înspecial în perioda experimentală au plătit cu viaţa aportul lor în progresulradiologiei. În memoria lor s-a ridicat în 1936 la Hamburg un monument.Ultimele decenii au adus progrese deosebite în tehnica radiologiei.Marele producătoare de aparatură radiologică SIEMENS,7
PHILIPS, TOSHIBA, HITACHI, GENERAL ELECTRIC, şi altele, au perfecţionataparatura de radiodiagnostic, radioterapie, medicinănucleară, tomografie computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, aucreat posibilităţi excepţionale de diagnostic şi în acelaşi timp de protecţienucleară pentru personalul din radiologie şi pacienţi.În Spitalul Judeţean Arad primul aparat roentgen a fost montat în1930, iar primul radiolog al spitalului a fost Dr. Bologa I.Valer medicprimar. Aparatul era Siemens Poliphos cu patru ventile şi trei posturi. ÎnSpitalul de Pediatrie au fost achiziţionate în 1926 două aparate tipKochstersel. Policlinica de adulţi a fost dotată în 1939 cu un aparat performantîn acel timp, tip Siemens Ergofos.Au existat de asemenea aparate de mică capacitate în cabinetelemedicale private.În anii 1974-1980, în Judeţul Arad majoritatea laboratoarelor deradiologie au fost dotate cu aparate ELTEX 400 de producţieromanească, care funcţionează şi astăzi.Dintre medicii radiologi care au lucrat în cabinetele de radiologie,amintim pe Dr. Moga Cornelia, prima femeie radiolog din Romania, Dr.Bologa Virgil, Dr. Petrişor Viorel, Dr. Angelescu Grigore, Dr. RomanuPavel, Dr. Glasser Wilhelm, Dr. Brătuianu Romulus, Dr. TomescuDoina, Dr. Greceanu Coriolan Dr. Pop Cornel, Dr. Dinulescu Ion, Dr.Ardevan Ştefan care a condus destinele radiologiei arădene pînă în1974.Toţi aceşti medici sunt decedaţi.Colectivele de radiologi arădeni au participat cu lucrări apreciatela Consfătuiri şi Congrese Radiologice în ţară şi străinătate.8CAPITOLUL INOŢIUNI GENERALE DESPRE RADIAŢIILE XPRODUCEREA RAZELOR X.Razele X sunt radiaţii electroma11gnetice care au un dubluaspect: ondulatoriu şi cvantic. Ele se deosebesc între ele dupăfrecvenţă (număr de vibraţii a unei unde într-o secundă), lungime deundă (distanţa minimă între două puncte consecutive, situate pedirecţie de propagare) şi perioada, (intervalul de timp minim după careunda reproduce în aceaşi ordine, aceleaşi stări caracteristice ale uneimărimi periodice).Cea mai utilizată caracteristică este lungimea de unde cuprinsăîntre8-0,006 A° fiind situată între razele ultraviolete ( 3900A° - 136A°) şiradiaţiile gamma ( 6,06A° - 0,001A°).Pentru radiodiagnostic esteimportant că razele X sunt formatedin fotoni care sedeplasează în linie dreaptă cu300000 Km/sec.Radiaţiile electromagneticesunt modalităţi ale aceleiaşi energiişi se deosebesc între ele prinlungimea de undă şi frecvenţă.Radiaţiile X se deosebesc de radiaţiile gamma deoarece primelesunt radiaţii electromagnetice emise la nivelul electronic, iar celelaltesunt emise în nucleu.Radiaţiile X se produc atunci cândelectronii cu energie mare plecaţi de lacatod sunt opriţi de un obstacol material,cum este la tuburile Roentgen anticatodul,care are pe suprafaţa tungsten.Numai o parte din electroni porniţi dela catod, se transformă în urma coliziunii cuanticatodul în raze X, ale căror frecvenţă şilungime de unda depind de energia elec-9
- Page 1: Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 6 and 7: tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9: AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11: PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17: ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19: o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21: celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23: selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25: află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27: „Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29: SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31: subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57:
sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59:
stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61:
terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63:
cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65:
cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67:
vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69:
celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71:
SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73:
Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75:
sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77:
ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79:
Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81:
Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83:
strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85:
ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87:
Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89:
însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91:
Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93:
Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95:
Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97:
aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99:
evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101:
În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103:
Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105:
osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107:
Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109:
Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111:
arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113:
înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115:
În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117:
şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119:
entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121:
produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123:
MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125:
Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127:
creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129:
de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131:
ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .