Pleurezia cu lichid în cantitate mijlocie (1000-1500 cm 3 ), la bazatoracelui apare o opacitate omogenă, intensă, triunghiulară, cu o laturăpe diafragm, una la peretele axilat şi a treia spre transparenţa pulmonarăcu concavitatea în sus şi înăuntru (curba Damoiseau). Plămânuleste micşorat şi împins spre mediastin.Când pleurezia este masivă, lichidul inundă toată cavitatea pleurală.Pe lângă semnele radiologice directe descrise, există şi semneindirecte de pleurezie: iniţial, diafragmul este în poziţie înaltă, prinpareza musculaturii sale, ulterior datorită apăsării lichidului acestacoboară, peretele toracic este bombat, în mod obişnuit mediastinul şicordul în pleurezia incipientă nu sunt deplasate, uneori însă, suntatrase spre leziune datorită colapsului pulmonar instituit.Evoluţia pleureziei se face spre vindecare în 2 -3 săptămâni,curba lui Damoiseau coboară. Dacă se efectuează puncţie toracică deevacuare, lichidul va avea nivel orizontal.Diagnosticul diferenţial se face cu pneumonia, pleurezia para -pneumonice, atelectazie şi pahipleurita întinsă.Complicaţiile pleureziei :- îngroşarea pleurei şi simfiza, poate fi apicală, ca o bandă semilunarăla vârf, cu prelungiri a porţiunii sale inferioare. Alte localizări aîngoşării pleurale sunt la peretele lateral toracic, sinusul costodiafragmaticşi diafragm;- pahipleurita - este o îngroşare pleurală peste 1,5 cm. Este maifrecventă la bază, când are aspect triunghiular. Deosebirea faţă de ocolecţie lichidiană se face prin poziţia Trendelenburg, când lichidulmigrează;- fibrotoraxul - se produce în urma unor leziuni pulmonare TBC,fibrocazeoase întinse, însoţite de o îngroşare pleurală. Radiologic - seprezintă ca o opacitate masivă, neomogenă, a unui hemitorace curetracţii accentuate ale formaţiunilor din jur ;- calcificările pleurale - apar sub formă de noduli cu contur dinţatla bază pe linia posterioară axilară, uneori pot conflua ;- hidrotoraxul - se datoreşte unui transudat pleural, care apare îninsuficienţa cardiacă, nefropatii, ciroza hepatică, tumori mediastinalesau de ovar. Opacitatea bazală este mai frecventă în dreapta, dar, uneorieste bilaterală.102PLEUREZII PURULENTE ACUTESurvin după leziuni ale pereteluitoracic, afecţiuni acute pulmonare, infecţiimediastinale sau abdominale sau dupătuberculoză.Din punct de vedere radiologic -empiemul pleural se prezintă ca o opacitateintensă, bazală, care uneori se poate evacua,apărând piopneumotoraxul cu nivelhidroaeric .PLEUREZIILE ÎNCHISTATEPleureziile închistate pot fi primitivesau secundare, ele sunt de obicei purulente şi se localizează la:scizurile interlobare, mediastin, diafragm, axilară, submamară şi apical.Când sunt localizate de-a lungulscizurii interlobare, au aspect fusiformpe profil, iar de faţă se proiectează lanivelul hilului.PLEUREZIILE MEDIASTINALESpaţiul pleural mediastinal esteîmpărţit de hil în etajele suprahilare şisubhilare.Localizările pleureziilor mediastinale pot fi:Pleureziile mediastinale inferioare - sub formătriunghiulară, situate în regiunea infrahilară şi sedeplasează odată cu peretele toracic.Pleureziile mediastinale superioare sunt situatejuxtamediastinal. Localizarea în toată cavitateaPleurezie interlobară la nivelul micii scizuri:umbrire fuziformă şi rotundă; a: faţă; b: profil.pleurală realizează o opacitate în bandă juxta vertebrală.Pleureziile diafragmatice se traduc radiologicprintr-o opacitate semilunară cu concavitatea sprediafragm, mai greu de recunoscut la baza dreaptă.În marea cavitate pleurală se pot realizaînchistări axilare, submamare şi apicale.1) Pleurezie mediastinalăsuperioară2) Pleurezie axilară înaltă3) Pleurezie diafragmatică4) Pleurezie axilară joasăsubmamară5) Pleurezie uscată6) Pleurezie mediastinalăjoasă103
PLEUREZIILE USCATE, FIBRINOASE SAU PLEURITELEÎn unele situaţii, inflamaţia pleurei produce numai depozite de fibrinăcu îngroşarea pleurei şi simfiza lor. Poate fi întâlnită în afecţiunicatarale ale căilor respiratorii superioare şi se localizează de obicei lavîrfului pulmonului, scizuri, pleura mediastinală şi sinusul costodiafragmatic.1. Pleurita - din punct de vedere radiologic, uneori se evidenţiază,alterori apare un voal discret, care pe radiografiiile de profil se evidenţiazăregiunea afectată.2. Corticopleurita - este o îngroşare pleurală, asociată cu leziuniale plămânului, când pe lângă opacităţi cu caracter pleural sunt şi leziuninodulare sau trabeculare în parenchim.3. Îngroşările pleurale scinzurale - sunt expresia a unor proceseinflamatorii active sau sechele pahipleurale, care sunt evidenţaite radiologicîn funcţie de felul în care privim scinzura.EXCESE DE TRANSPARENŢĂ ÎN PATOLOGIA PLEUREIPneumotoraxul - reprezintă o cantitate de aer între foiţele pleuraleşi se traduc radiologic printr-o transparenţă crescută.După modul de pătrundere a aerului în cavitateapleurală deosebim pneumotoraxul artificial şitraumatic. După întindere el poate fi total cu plămânulcolabat la hil şi parţial.Radiologic se prezintă ca o transparenţăsporită, fără desen pulmonar, iar plămânul calobat înHidropneumotoraxhil, este net delimitat cu cu desen vascular mai redus.Pneumotoraxul parţial are loacalizări diferite şipoate dizloca lobii spre mediastin sau peretele axilar.Evoluţia pneumotoraxului : aerul se rezoarbe spontan, sau poatefi scos prin procedee terapeutice.Hidropneumotoraxul se realizează prin asocierea prezenţei aeruluişi lichidului în cavitatea pleurală. Nivelul lichidian oscilează cuînclinarea bolnavului.În trecut pneumotoraxul extrapleural, era practicat în cazuri detuberculoză pulmonară apicală.CAPITOLUL XDIAFRAGMUL PATOLOGICÎn cazuri patologice cum sunt inflamaţiile pulmonare sau abdominale,diafragmul prezintă semne de pareză, este în poziţie înaltă,hipomobil şi realizează mişcarea paradoxală (urcă în inspir).Relaxare diafragmaticăUneori diafragmul are poziţie joasă în astm bronhial, emfizem.Eventraţia diafragmatică - este un sindrom cu poziţie înaltă a unuidiafragm subţiat. Poate fi congenitală sau câştigată, mai frecventă labărbaţi şi în stînga. În inspir, diafragmul alterat urcă paradoxal.Eventraţia poate fi parţială sau tranzitorie.Întâlnim eventraţii de natură chirurgicală, secţionarea frenicului,de natură medicală, cancere, procese inflamatorii.În hernia diafragmatică o mare parte a stomacului poate trece întorace prin hiatul esofagian sau prin punctele slabe ale diafragmului retrosternal,median şi paravertebral, realizând imagini hidroaerice.Examenul baritat clarifică diagnosticul.Abcesul subfernic - se manifestă radiologic prin imobilitateadiafragmului şi nivel hidroaeric.Sindromul Chilaiditi, datorat interpoziţiei colonului transvers întreficat şi diafragm realizează imaginea hidroaerică.Rupturile diafragmului se asociază pătrunderea stomacului şiintestinului în cutia toracică.104105
- Page 1: Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5: La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7: tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9: AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11: PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17: ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19: o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21: celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23: selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25: află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27: „Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29: SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31: subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103:
Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105:
osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107:
Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109:
Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111:
arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113:
înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115:
În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117:
şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119:
entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121:
produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123:
MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125:
Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127:
creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129:
de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131:
ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .