„Comisia internaţională de protecţie în radiologie” la Congresuldin Mexic în 1956, a stabilit Doza maximă admisă compatibilă cu stareade sănătate după cum urmează: 0,1 rem pe săptămână, 5 rem pe an,50 rem până la 30 ani şi maximum 200 rem pe viaţă.Această doză se consideră primită pe suprafaţa corpului lucrând6 ore pe zi în mediu de radiaţii şi reprezintă maximum admisibil fără caorganismul să sufere un efect radiobiologic în viaţă.Unitatea de măsură a dozei a fost stabilit roentgenul „r” careeste egal cu energia radiantă care poate determina ionizarea unei cantităţide 0,001293 g aer, producând câte o unitate electrostatică desarcină la fiecare semn. Produce scurgerea unei energii de 0,11 ergi lapozitiv şi negativ în condiţii de 0o şi 760 mm.Hg presiune atmosfericăRemul este unitatea de măsură a energiei absorbită în organismulviu. Raportul este 100 r = 83 remi.În ultima perioadă s-au produs modificări în ceea ce priveşteunităţile de măsură a dozei de iradiere prin izotopi sau radiaţii X.50Curie (Ci)Bequerel (B)1 Ci 3,7 1010 Bq = 37 G Bq1 m Ci 3,7 107 Bq = 37 M Bq1 m Ci 3,7 104 Bq = 37 K Bq1 n Ci 3,7 101 Bq = 37 BqRoentgenCoulomb/Kg/C/Kg1 R 2,58.10-4 C/Kg = 0,258 m/C/Kg1 m R 2,58.10-7 C/Kg = 0,258 m C/Kg1 m R 2,58.10-10 C/Kg = 0,258 n C/Kgradiation absorbed doze(rad)Joule/Kg (J/Kg = GRAJ/Gy1 rad 10-2 Gy = 10 m Gy1 m rad 10-5 Gy = 10 m Gy1 m rad 10-8 Gy = 10 n Gyradiation equivalent Joule (Kg J/K - Sievert Svmon (rem)1 rem 10-2 Sv = 10 m Sv1 m rem 10-5 Sv = 10 m Sv1 m rem 10-8 Sv = 10 n SvPentru radiodiagnostic se utilizează următoarele:Roentgen1 R = 0,258 mC/Kg1 m C/Kg = 3,876 Rrad1 rad = 0,01 J/Kg = 0,01 Gy1 J/Kg = 1Gy = 100 radrem1 rem = 0,01 J/Kg = 0,01 Sv1 J/Kg = 1 SV = 100 remTot cu prilejul Congresului din 1956 de la Mexic, Comisia internaţionalăde protecţie în radiologie a stabilit dozele maxime admisepentru populaţia neexpusă profesional. Dozele maxime admise pentruiradierea neprofesională sunt de 10 ori mai mici decât la iradierea profesională.Această categorie de populaţie suferă de obicei iradieri pemici suprafeţe ale corpului, fiind afectată mai ales pielea. Doza maximăla tegument, la poarta de intrare a fascicolului de radiaţii este de 100 r.Dozele primite cu ocazia efectuării radiografiilor dentare sunt:- radiografie la incisiv, canin şi premolar 2,5 r- radiografie la molar superior 3 r- radiografia axială cu film ocluzal al maxilarului şi palatului 6 r.- radiografia axială cu film ocluzal al mandibulei 4 r- radiografia a ATM în incidenţă Parma - 8 r- radiografie SAF semiaxială 2,3 rSumând dozele primite, constatăm că sunt admise doar unnumăr limitat de radiografii:- 40 radiografii dinţi frontali- 20 radiografii a molarilor superior- 16 radiografii ale ATM- 40 radiografii ale SAF.În vederea asigurării unei protecţii corespunzătoare îndesfăşurarea activităţii de radiografie stomatologică. Normele republicanede protecţie nucleară impun următoarele măsuri.Tubul trebuie să fie protejat cu o cupolă de tip diagnostic, iardiaframele şi limitatoarele piramidale utilizate la colimarea fascicoluluiutil trebuie să asigure o protecţie echivalentă cu cea asigurată de51
cupolă. Fascicolul de radiaţii va fi filtrat cu filtru de 2,5 mm Al. Releul detimp utilizat nu este voie să permită efectuarea de radiografii cu duratamai mare de 10 sec. Aparatul va fi dotat cu instrumente care vor indicatensiunea înaltă aplicată, intensitatea fascicolului de radiaţii, curentulde încălzire a filamentului.La manipularea aparatelor de radiografii dentare se vor lua următoarelemăsuri:Aparatul va fi amplasat într-o încăpere de min.12 mp avândpereţii şi uşile protejate ptr. a nu fi străbătute de radiaţii.Filmul va fi ţinut de pacient sau de altă persoană neexpusă profesional.Pacientului i se va asigura protecţia cu un şort de cauciuc cuplumb. echivalent cu 0,2 mm PB. Nici o radiografie nu se efectueazăfără prezenţa conului localizator de la tubul aparatului care va fi în contactcu tegumentele. Operatorul va expune din altă încăpere.CAPITOLUL VIIEXAMENUL RADIOLOGIC AL APARATULUI RESPIRATORMetode de bază pentru examinarea aparatului respiratorÎn mod practic, examinarea radiologică a aparatului respirator serealizează prin : radiografie şi radioscopie. Aceste metode au avantajeşi lipsuri. Examenele clasice se completează cu tomografii, radiografiicu raze dure, iar atunci când acestea nu pot da lămuriri, se efectueazătomografii computerizate, tomografii cu emisie de pozitroni, scintigrafiipulmonare, rezonanţa magnetică nucleară.Examenul radiologic evidenţiază caracterele funcţionale majore,şi anume : debitul sanguin, caracterele anatomice ale distribuţiei sanguineşi raporturile între zonele perfuzate şi cele ventilate.Vasomotricitatea arterelor pulmonare se studiază prinangiografie. Imaginea radiologică pulmonară stochează informaţiianatomice, fiziologice şi patologice, iar analiza imaginilor radiograficese interpretează în lumina datelor clinice.Examenul radioscopic are avantajul că poate evidenţia excursiilediafragmului, ale pereţilor toracici, sinusurile costodiafragmatice, cardiofrenice,precum şi pulsaţiile cordului.Examenul radiologic standard al toracelui se realizează prin radiografiide faţă incident; postero - anterioară (PA), antero - posterioară(AP), iar radiografiile de profil incidenţa laterală (LL) sau radiografii înincidenţe oblice.Realizarea unei radiografii pulmonare bune, necesită utilizareaunui focar fin, a distanţei focale fiind de cel puţin 180 cm şi constanteleradiografice corespunzătoare. De asemenea, developarea esteesenţială în obţinerea unei radiografii corecte. Se consideră o radiografiecorectă, atunci când prin opacitatea mediastinului superior seobservă la nivelul transparenţei traheei primele trei vertebre toracale.Se mai utilizează:- radiografia ţintită- radiografia cu raze dure5253
- Page 1: Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5: La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7: tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9: AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11: PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17: ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19: o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21: celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23: selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25: află amplasate unele accesorii nec
- Page 28 and 29: SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31: subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77:
ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79:
Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81:
Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83:
strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85:
ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87:
Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89:
însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91:
Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93:
Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95:
Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97:
aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99:
evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101:
În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103:
Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105:
osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107:
Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109:
Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111:
arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113:
înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115:
În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117:
şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119:
entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121:
produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123:
MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125:
Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127:
creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129:
de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131:
ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .