În fracturile complete, traiectul interesează toată grosimea osului,realizând o întrerupere totală.În fracturile incomplete, traiectul de fractură este parţial. Fracturiincomplete sunt prin tasare şi se observă la copii.În fracturile subperiostale este interesată toată spongioasa cât şicompacta, traiectul de fractură fiind dispus transversal.Alt traiect de fractură incompletă este cel prin tasarea corpilorvertebrali.Tot din acest grup fac parte şi fracturile incomplete care rezultăprin ruperea trabeculilor spongioşi fără lezarea periostului, cum este încazul fracturilor de craniu, de epifize şi oase plate.Direcţia traiectului fracturii - traiectul de fractură poate fi transversal,oblic, spiroid sau longitudinal.Fractura prin împuşcare are un traiect de fractură cu aspect particular,în care proiectilul străbate grosimea osului şi poate producetraiecte radiare.În funcţie de starea tegumentelor locale, fracturile se împart în:- fracturi închise - în care soluţia de continuitate nu se însoţeştecu efracţia învelişului tegumentar;- fracturi deschise - care se complică cu efracţii cutanate.După etiologie, la tineri sunt două tipuri de fracturi :- fractură "lemn verde"- decolarea epifizară. Aceasta constă în separarea eipfizeiosoase de diafiză la nivelul cartilajului de conjugare.Cauzele fracturilorFracturile pot fi produse prin :- traumatism direct sau indirect, cum sunt fracturile la mandibulă.Fracturile pot să fie de asemenea în os normal sau în os patologic.La unele fracturi, traumatismul lipseşte total. Acestea se numescfracturi de oboseală şi rezultă din sumarea micro traumatismelor lanivelul punctelor de minimă rezistenţă ale unui segment scheletic.Examenul radiologicExplorarea radiologică în traumatismele scheletice este importantă.Examenul radiologic corect, presupune respectarea următoarelorcondiţii :- explorarea se face doar prin radiografie ;226- segmentulcareurmează radiografiattrebuiebine imobilizat ;- să se utilizezefilme demărimea adecvatăfiecăreiregiuni ;- estenecesar ca radiografiasă cuprindă în afara focarului de fractură cel puţin o articulaţie;- poziţionarea corectă impune ca axul osului să fie paralel cu margineafilmului ;- segmentul de os traumatizat la care se presupune o fractură trebuieradiografiat în cel puţin două incidenţe perpendiculare între ele.Ambele radiografii de faţă şi de profil se efectuează pe filme de aceeaşimărime şi centrate corect prin poziţionări standard.O tehnică de examen corectă presupune alegerea unor elementeelectrice adecvate în funcţie de grosimea segmentului radiografiat,vârstă, regiunea de examinat, de prezenţa atelei sau a aparatului gipsat.În cazul fracturilor trabeculare sau fracturilor de oboseală se potefectua radiografii mărite sau radiografii fără folii.Examenul radiografic trebuie executat în diverse etape ale uneifracturi. Efectuat imediat după traumatism, examenul radiologic confirmăsau infirmă fractura. În cursul evoluţiei fracturii se mai efectueazăradiografii:- după reducerea deplasării şi imobilizarea în aparat gipsat- la 7 zile după aplicarea acestuia- la intervale variate, pentru a urmări menţinerea în ax a fragmentelor,de obicei la trei săptămâni.Controlul radiografic este obligatoriu şi la sfârşitul tratamentului.Buletinul radiologic eliberat trebuie să precizeze existenţa fracturii,forma ei, numărul fragmentelor, direcţia deplasării lor, structura osuluifracturat, mecanismul fracturii, precum şi aspectul focarului de fracturăîn timpul consolidării.227
După mecanismul fracturii, deosebim fracturi rezultate prin acţiunedirectă sau fracturi prin acţiune indirectă. La cele prin fractură indirectădeosebim : fracturi prin presiune verticală sau telescopare în axulunui os sau prin tasare.Fractura prin torsiune se întâlneşte la oasele lungi. Fractura printracţiune este determinată de o contracţie musculară bruscă.Decolările epifizare şi fracturile cu decolare sunt rezultatul tracţiuniiexercitate pe un schelet cu creştere neterminată.Luxaţia congenitală de şoldReperele HilgenreinerCadranele OmbredanneDiscontinuitatea arcului cervico - obturatorFormarea calusuluiFormarea calusului - în primele ziledupă imobilizare, în jurul extremităţilorfracturii există un hematom.Calusul fibrino-proteic :Stadiul I - când linia de fracturăeste evidentă iar osul este cu mineralizarepăstrată ;Stadiul II - în următoarele 7 zile,extremităţile sunt scăldate într-un ţesutconjunctivo - vascular tânăr, ţesuturigranulare provenite mai ales din periostşi decalcificare. Linia de fractură este mailargă. Extremităţile din focar au conturulneregulat.În focar se formează calusul conjunctival, sau provizoriu cu caracterde ţesut osteoid, care prin condiţiile hiperemiei devine mediu osificabil.Către sfârşitul săptămânii a treia, între fragmente se schiţeazăo opacitate nouroasă, neprecisă.Stadiul III - Calusul osos primitiv - se dezvoltă periostal şiendostal. Apare în timp de 1 - 3 luni, linia de fractură începe să seşteargă, în jurul extremităţilor se formează o opacitate neomogenă deţesut osos neordonat, atât în cavitatea medulară cât şi în afară.Cu timpul, calusul se modelează funcţional, dimensiunile lui sereduc, iar traveele osoase se structurează în sensul liniilor de forţe -acesta este calusul osos definitiv.Uneori, reducerea fracturilor se face pe cale chirurgicală cu aplicareade grefoane sau piese metalice, tije, broşe, cuie, etc.Fracturile oaselor scurte şi plate ca şi a epifizelor, se vindecă princalus endostal, care apare în evidenţă mai greu radiologic. La un adult228sănătos, consolidarea unei fracturise face în patru luni la femur, douăluni la humerus. Fracturile oblice sevindecă mai lent decât cele transversale.Complicaţiile calusului :- întârzierea în apariţiacalusului - datorită unor stări patologicegenerale, diabet, sifilis, avita-Osteomielita acutăminoza D, îndepărtarea fragmentelorinterpoziţie de aponevroză şi părţi moi, supuraţii în focar defractură ;- pseudoartroza - în unele cazuri fracturile nu se consolidează,apare o articulaţie falsă între segmentele osoase ;- calusul vicios - se poate datora lipsei de reducere a fragmentelor,caz în care acestea se consolidează în poziţie diferită.Alte complicaţii: osificări ligamentare vasculare, prezenţa de corpistrăini metalici, complicaţii la nivelul articulaţiilor adiacente, artrozădeformantă, osteoporoză dureroasă, necroza unui fragment, anevrismarterio - venos.LuxaţiileLuxaţiile - pot să fie traumatice. Au sediul frecvent în articulaţiilemembrelor, umăr, cot, şold, degete.Examenul radiologic evidenţiază poziţia în care sunt deplasateextremităţile osoase, gradul îndepărtării şi eventual fragmenteleosoase smulse odată cu luxaţia.Luxaţia patologică - reprezentată prin luxaţia congenitală de şold,consecinţa unei întârzieri de dezvoltare a componentelor osoase şipărţilor moi.Displazia apare în cursul vieţii intrauterine şi se manifestă cândcopilul începe să meargă.Examenul radiologic - se observă o diferenţă de dezvoltare şipoziţie între cele două articulaţii, întârzierea apariţiei nucleului ososfemural cefalic, cavitatea cotiloidă este turtită, plafonul cotilian cu oblicitatemare în sus, femurul de partea bolnavă este hipoplazic şi maisubţire.Nucleii osoşi ischiopubieni sunt mai îndepărtaţi de partea bolnavă.Există diferite tehnici de depistare a displaziilor şi luxaţiilor de229
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53:
Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57:
sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59:
stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61:
terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63:
cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143: mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153: Metode de examinare . . . . . . . .