ile de nutriţie parenterală la diabetul zaharat vagotonizat şi mai rar înmalformaţii congenitale.Litiaza veziculară - este cea mai frecventă cauză de afectareaveziculei biliare. Calculii biliari se datoresc unor modificări a componenţilormici ai secreţiei biliare, asociată cuperturbarea stabilităţii coloidale a bilei.Litiaza biliară se întâlneşte la 15-20%din adulţi, în cele mai frecvente cazuri calculiiau sediul în veziculă, mai rar în căile biliare.Din punct de vedere radiologic calculiiau vizibilitate diferită la razele X în raport decomponenţa lor chimică, calculii de colesterinăcei mai frecvenţi sunt radiotransparenţila razele X şi se evidenţiază cu substanţă deCalculi colesterolotici biliaricontrast.Calculii cu săruri biliare sau carbonatde calciu sunt radioopaci. Calculii radioopaci sunt unici sau multiplii,rotunzi sau ovoidali, de dimensiuni diferite şi de obicei mobili în veziculă.Pot exista şi calculi heterogeni sau mixşti, aceşti având centrul decolesterină raditransparent şi periferia cu o coajă radioopacă.Imaginea ecografică este de zone reflectogene cu umbră posterioară.Umbra acustică este definitorie pentru diagnostic. Uneori aceastapoate lipsi.Demonstrarea mobilităţii acestor mase ecodense contribuie ladiagnostic. În cazul calculilor inclavaţi în regiunea infudibulo-cistică,mobilitatea nu poate fi demonstrată. În cazul colecistului contractatscleroatrofic cu conţinut solitar calcar, se obţine numai o imaginereflectogenă, convexă, cu umbră posterioară amplă.Imagini false pot fi date de prezenţa aerului în duoden sau bulbulduodenal sau de vezica de porţelan. Se mai pot confunda cu litiazagranuloamelor papilice, calcifiate, cicatrici post operatorii, ecouri ale ligamentuluirotund. Pe lângă prezenţa calculilor intraluminali, ecograficse mai observă noroiul biliar sau bila echogenă, prezenţa de puroi, careoferă imagini slab echogene, particule alimentare sau materii fecale înfistule colecistice sau paraziţi.Prezenţa nisipului biliar sau a mâlului biliar se evidenţiază şiradiografic sub forma unor opacităţi neomogene, nu prea întinse, situatepe fundul veziculei biliare.Litiaza cisticului este greu diagnosticată.166Colecistografia este negativă, iar colangiografia intravenoasăpozitivă reuşeşte evidenţierea calculului inclavat în cistic sauinfundibul. Mai frecvent se constată lipsa de opacifiere a veziculei biliareprin obstrucţia cisticului de către calcul. Vezicula biliară cu cisticulblocat în sensul unei supape se destinde şi dezvoltă hidropsul vezicularsau semnul lui Courvoisierre-Terrier, de obicei intermitent, iar dupăinfecţie un empiem.Uneori, după procese inflamatorii repetate, vezicula se retractăscleros. În hidropsul vezicular, opacitatea şi conturul veziculei biliaremărite se pot aprecia bine chiar pe radiografia simplă.Litiaza coledociană - este asociată frecvent cu cea veziculară.Când în veziculă se găsesc calculi multiplii, pot să migreze şi în coledoc.Colangiografia constată dilataţia lui şi imaginea lacunară corespunzătoarecalculului.Tomografia pune în evidenţă calculi coledocieni.Aportul ultrasunetelor în patologia căilor biliare conferă posibilitateadiferenţierii între icterul chirurgical şi cel medical. Ultrasuneteleprecizează sediul unui obstacol biliar care poate fi intrahepatic,colestază intrahepatică, sau extra hepatică pe traiectul căilor biliare,deci colestază extrahepatică. Ultrasunetele diferenţiază colestaza extrahepatică de celelalte tipuri de icter.Semnele ecografice de colestază extrahepatică sunt:- dilatarea căilor biliare intrahepatice;- dilatarea căii biliare principale în obstrucţii biliare joase;- calea biliară principală se dilată peste 7 mm;- dilatarea peste 100 mm în axul lung al colecistului, ceeace reprezintă hidropsul vezicular corespunzător semnuluiCourvoisierre-Terrier (acest semn este prezent numai dacă cisticul estepermeabil).Ecografia poate sugera existenţa unei obstrucţii biliare înainteainstalării icterului.Diagnosticul pozitiv de colestază extrahepatică se bazează pe:- evidenţierea dilatării căilor biliare extrahepatice;- evidenţierea dilatării căilor biliare intrahepatice.În cazul obstrucţiei coledociene joase, se constată dilatarea concomitentăa căilor biliare extrahepatice şi intrahepatice, iar când cisticuleste terminabil se produce şi hidroxul vezicular.Obstacolele situate deasupra cisticului se însoţesc numai dedilatarea ramurilor hepaticului comun.Tulburarea scurgerii bilei la nivelul căilor biliare se realizeazăprin: Obstacol intrisec, litiază, parazitoze, hemobilie sau stenoza căilor167
iliare, stenoze odiene, stenozepost operatorii, stricturi în segmentulpancreatic, colangite sclerozante,compresiuni asupra căilorbiliare, sau neoplazia căilor biliareşi malformaţia acestora, atrezia.Colecistita inflamatorie - dinpunct de vedere radiologic încolecistitele acute nu se face colecistografieper os, pentru că veziculaeste exclusă. În urgenţă sepoate face colecistografia cuPobilan.Examenul radiologic în 80%din cazuri evidenţiază obstrucţiacalculoasă a cisticului.Colecistita cronică - se manifestă radiologic:Vezicula biliară este slab opacifiată sau uneori chiar negativă.Vezicula este flască şi poate să fie însoţită de prezenţa calculilor. Lacazurile vechi de colecistită cronică, pereţii se îngroaşă, devin scleroşi,vezicula se micşorează. Când pereţii se calcifică, se realizează veziculacu porţelan.Colecistozele - sunt stări patologice în care primează tulburărimetabolice ale colesterolului, când se realizează vezicula fragă,caracterizată prin imagini transparente mici şi fixe, rotunde, adesea cucontur neprecis şi dimensiuni variabile.Diagnosticul diferenţial se face cu polipoza multiplă.Adenomiomatoza generalizată - este caracterizată prin hipertrofiamusculară, însoţită de diverticuli intra muralinumeroşi, pungi herniare ale mucoasei, traduse radiologicprin pătrunderea substanţei opace în aceşti diverticulicare înconjoară ca un şirag de perle umbra veziculei.Adenomiomul veziculei biliare poate fi localizat înperetele fundic. Poate să se dezvolte, să crească sau săse dezvolte în afara veziculei.Dischineziile căilor biliare - reprezintă tulburări aletonicităţii şi contractilităţii veziculei biliare sau diferitelorsfinctere ale căilor biliare.168AdenomiomtozăgeneralizatăDischineziile pot fi de tip hiperton sau hipoton. Vezicula de tiphiperton are formă rotundă, sus situată şi depărtată de coloană. Dupăproba Boyden, vezicula biliară se contractă puternic, dând dureri, alteori,când există un obstacol pe cistic, după contracţie, conţinutul nu seevacuează, iar vezica devine rotundă ca o bilă.În colecistatonie, radiologic, vezicula biliară este mare, alungită,paralelă cu coloana, cu fundul mult coborât, neavând formă proprie.Opacitatea este nuanţată, mai intensă la fund unde stagnează bila şimai transparentă în partea superioară.În sindromul hipotonia sfincterului Oddi, se constată opacifiereaprelungită a canalului hepatic şi a coledocului care nu sunt dilataţi.Poate apare chiar un reflux pe Wirsung.În hipotonia sfincterului Oddi, la examenul baritat putem găsibariu sau chiar aer în căilebiliare.Colangio-pancreatografia prin endoscopie retrogradă este unprocedeu care permite opacifierea căilor biliare şi pancreatice.Substanţa de contrast se introduce printr-un cateter cu care cateterizeazăampula Vater. Radiografiile se fac sub televizor, pe masă basculantă.Papilita stenozantă - este cauzată de o coledicită cronică în careprocesul are loc la extremitatea inferioară a coledocului. La sfincterulOddi când se produce stază şi dilatarea colecistului este obligatorieefectuarea intervenţiei chirurgicale.La colangiografia per operatorie se constată refluxul substanţeide contrast în canalul Wirsung care este dilatat.Colecistita stenozantă primară afectează papila şi uneori estelocalizată şi la alte nivele ale coledocului.În angiocolita acută se pot întâlni semne de hipotonie ale căilorbiliare, datorate proceselor inflamatorii sau dilataţiei suprastenotice.Prezenţa modificărilor difuze sau complexe ale peretelui vezicularse evidenţiază prin ecografie, CT sau RMN. Aceste imagini suntprezente în colecistita cu hemoragie intramurală, colecistita acută - cunecroză de perete, cancer primitiv sau metastatic al colecistului.Colesteroloza polipoidă, polip adenomatos sau papilar şi adenomatozacolecistului.Colesteroloza - se datoreşte unor depozite anormale detrigliceride, depuse în pereţii veziculei. Formele polipoide suntreprezentate ecografic prin formaţiuni ecorotunde, intens echogene,protruzive în lumen, imobile, sub 10 mm, fără umbră acustică.169
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .