RADIODIAGNOSTIC CLINIC - Cursuri Medicina

- diagnosticul creierului şi structurilor nervoase.- diferenţa dintre timpii de relaxare între conţinutul în apă a substanţeialbe şi cenuşii a creierului, permite evidenţierea unor procesepatologice discrete, care se produc la interfaţa între cele două structuricum ar fi : afecţiunile demineralizante, edemul, infarctul, hemoragiilecerebrale, tumorile cerebrale.- diagnosticul patologiei cordului şi apartului circulator Prin tehnicade "îngheţare" a mişcărilor corelate prin EKG cu ciclul cardiac sepoate crea un contrast clar între sângele intracardiac, miocard şi pericard.Se realizează posibilitatea evaluării pereţilor ventriculari, aformelor ischemice. Utilizarea gadoliniumului legat de o moleculăorganică (OTPA), care devine o substanţă de contrast, facilitează înmod deosebit calitatea diagnosticului. Viteza de circulaţie a sângeluicrează aspecte particulare în reprezentarea prin imagine RMN.Sângele care pătrunde în ţesuturile patologice crează o imagine multmai puternică decât ţesuturile din jur, iar când sângele iese din secţiuneaexaminată, semnalul va fi nul. Acest fenomen este utilizat şi pentrusepararea structurilor mediastinului, a formaţiunilor canaliculare aficatului.TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂTomografia computerizată CT face parte din familia de metodeimagistice care operează prin diferenţierea structurilor anatomice pebaza criteriilor densimetrice.Este o metodă radiologică care utilizează pentru analiza structuriloranatomice un fascicol de raze X emis de un tub de fabricaţie specială.Raza centrală a fascicolului traversează corpul de radiografiatreprezentând o infinitate de puncte înşirate pe traiectul său. După traversareacorpului, cantitatea de radiaţii restante se materializează peplanul imaginar de proiecţie a imaginii sub forma unui punct. Cantitateade radiaţii din acest punct este direct proporţională cu puterea fascicoluluişi invers proporţională cu grosimea corpului şi cu densitateastructurilor traversate. Dacă în faţa razei, parţial atenuate, se aşeazăun cristal ionizabil, prin efectul de scintilaţie, energia fotonică restantăeste transformată în cuantă de lumină. Aceasta este ulterior transformatăîn microcurent electric care apoi este amplificat şi transmis cainformaţie numerică unui calculator. Acesta afişează imaginea pe unecran TV sub forma unei pete de culoare gri de dimensiunea punctuluiimaginar care ia dat naştere.40Într-un corp de radiografiat diversitatea de densităţi posibile seîntinde de la densitatea aerului până la a compactei osoase. Scara denuanţe realizată se întinde de la negru (aerul) până la alb (compactaosoasă). Valoarea medie este valoarea zero a apei. Fiecare nuanţă degri caracterizează o anumită densitate, exprimată în unităţi convenţionalede densitate. Nuanţa de gri reprezintă o valoare matematicăexactă, reprezentând cea mai mică unitate structurală. Pentruînmulţirea numărului de valori de densităţi necesare unei reconstrucţiide imagine pe calculator s-au conceput 2 artificii tehnice: utilizarea unuinumăr cât mai mare de cristale de scintilaţie şi schimbarea permanentăa raporturilor între tub şi corpul de radiografiat.La intrarea în corpul de radiografiat, fascicolul are o grosime între2 şi 10 mm iar unghiul de deschidere a fascicolului este variabil în jurula 45 grade. Valorificarea tuturor radiaţiilor segmentului de cercreprezentată de marginea evantaiului, care necesită o acoperire cu omultitudine de cristale de scintilaţii sub forma unor detectori dispuşi încoroana. Se utilizează cca. 500 detectori, care pot culege cca.500 devalori de densitate, însumate şi convertite în nuanţe gri. Ele reprezintăproiecţia plană a unei felii „Slice” din corpul de radiografiat de 1 pânăla 10 mm . grosime.Efectul de paralaxa departajează între ele punctele înşirate petraiectul razei centrale. Mişcarea mecanică a tubului este circulară înjurul axului central cranio-caudal al corpului. Detectorii se mişcă sincroncu tubul şi culeg valori de densitate la fiecare grad sau jumătatede grad a cursei complete. (aparate generaţia a treia).- Aparatele de tip rotativ staţionar au detectorii dispuşi în coroanacontinuă pe toată circumferinţa şi preiau măsurătorile din aproape înaproape pe măsura că sunt excitaţi de fascicolul care se roteşte.Sporirea datelor de măsura prin înmulţirea detectorilor şimişcarea fascicolului crează 350000 de valori de densitate, din careunitatea de calcul poate reconstitui o hartă a Slicelui obţinut. Slice areun aspect de secţiune tomografică în plan axial.Imaginea video pe care o utilizăm ca material de lucru este şi eaun mozaic prin însumarea pe suprafaţa monitorului a unui număr depuncte separate care pot fi între 128/128 şi 512/512. Imaginea obţinutăpe monitorul TV reprezintă realitatea din segmentul explorat.Dintre cele minimum 2000 de nuanţe gri cu care operează calculatorul,ochiul omenesc nu poate percepe mai mult de 18-20.Din aceste motive cel care interpretează imaginea, trebuie să41