sunt trei tipuri principale :- cordul oblic la toracele normostetic - inghiul de înclinare al corduluieste de 45° ;- cordul vertical este obişnuit la persoanele longevive, cu poziţiaaproape mediană, cordul în picătură sau suspendat. Are conturul inferiorpe diafragm ;- cordul orizontal - se întâlneşte la hiperstenici cu torace larg şiscurt, axul longitudinal este înclinat cu unghi de înclinaţie mic.Cordul la copilul mic se apropie de cordul orizontal. Pedicululvascular este mai larg, butonul aortic şters până la 4 ani. La copil, cordulare configuraţie mitrală, deoarece în primii ani cordul drept şi arterapulmonară sunt mai mari. Între 2 şi 6 ani configuraţia se apropie de aadultului.Schema circulaţieipulmonare normale110SEMIOLOGIA PATOLOGICĂ ELEMENTARĂCARDIOVASCULARĂExamenul clinic şi electrocardiografic vin săcompleteze datele radiologice.Modificările patologice radiologice se referă lasediu şi poziţie, dimensiuni, formă şi pulsaţii. Modificareasediului şi poziţiei se produc la afecţiuniletoracale care împing sau trag mediastinul. În cifoscolioză,poziţie normală a diafragmului, modificări depoziţie şi formă în raport cu starea masei muscularemiocardice.Procesele patologice se împart în: afecţiuni cardiacehemodinamice sau valvulare, afecţiuni miocardiceşi afecţiuni pericardice.Fiecare cavitate are o cale de intrare, camerade acumulare şi o cale de ieşire, camera de expulsie.Calea de intrare a ventricolului drept este situată orizontaliar cale de ieşire este situată aproape vertical.Dilatarea ventricolului drept se face în senstransversal, când este pe seama căii de intrare. Cânddilatarea este pe seama alungirii căii de ieşire, seface în sens vertical şi duce la configuraţia mitrală,prin bombarea arcului mijlociu al pulmonarei.Calea de intrare a ventricolului stâng pleacă dela orificiul mitral şi are direcţie oblică în jos şi înainte spre vârful cordului.Alungirea căii de intrare nu produce modificări pe imaginea de faţă.Calea de ieşire a ventricolului stâng, pleacă de la vârful corduluispre orificiul aortic, iar alungirea determină bombarea lui spre stânga.Dilataţia de rezistenţă este la început omogenă, mărirea cavităţiiîncepe la sfârşitul căii de ieşire şi se face în sens longitudinal.Dilataţia miogenă, se face când fibra musculară este insuficientă,iar creşterea cavităţii se face în sens transversal.Dilataţia de umplere se face când miocardul se adaptează uneimunci care constă în expulzarea în cursul unei sistole a unei cantităţimari de sânge.Dilataţia şi hipertrofia de umplere se produc iniţial în vecinătateaorificiului prin care pătrunde în cavitatea ventriculară masa suplimentarăde sânge.Dilataţia de umplere poate fi : tonogenă, când se măresc diametrelelongitudinale şi transversale şi miogenă, cu mărire transversală.Imaginea radiografică de faţă - evidenţiază contururile miocarduluicu cele două arcuri superior şi inferior în dreapta şi cele două arcuriconvexe - butonul aortic şi arcul inferior stâng şi cel concav, cu golfulcardiac între ele. Pentru ca să evidenţiem cavităţile cordului sefoloseşte incidenţa oblică anterioară stângă sau profilul stâng. Tot înOAS se evidenţiază atriul stâng.BOLILE CORDULUI PRIN LEZIUNILE VALVULELOR MITRALESTENOZA MITRALĂStenoza mitrală sau boala lui Durozier - este o afecţiune denatură endocarditică şi se instalează la câţiva ani după puseul infecţiosreumatismal din copilărie.Diagnosticul radiologic se realizează după instalarea leziuniloranatomice.Anatomopatologic se realizează îngustarea orificiului mitraldatorită valvulelor simfizate şi sclerozate.Fiziologic, atriul stâng întâlneşte o rezistenţă crescută la nivelulorificiului şi nu poate goli complet conţinutul în ventriculul stâng. Deci,se produce o creştere a gradientului de presiune diastolică în atriulstâng. Cantitatea de sânge restant în auriculul stâng creşte progresiv.Presiunea sporită din atriul stâng în faţa primului baraj, stenoza valvuleimitrale dă o stază retrogradă. Hipertensiunea în venele pulmonare, cu111
declanşarea vasoconstricţiei arteriolelor din plămân realizează cel dealdoilea baraj şi dilataţia de rezistenţă a ventriculului drept. Astfel, înstenoza mitrală se produce mărirea auriculului stâng şi micşorarea ventricululuistâng şi modificări compensatorii ale ventriculului drept şi ahilurilor, în care presiunea din arterele pulmonare sporeşte. La longilinişi persoanele cu cordul mic nu apar modificări cardiologice. Cordul vaavea configuraţie mitrală, golful inimii este umplut de artera pulmonarăcare bombează, micşorarea ventriculului stâng, ştergerea butonuluiaortic şi eventual apariţia conturului atriului stâng mărit pe margineadreaptă, deci dublu contur.Examenul bolnavului în poziţii oblice şi din profil, constată dezvoltareatreptată a atriului stâng spre mediastinul posterior. Opacifiindesofagul cu bariu, la examenul de faţă se observă devierea traiectuluiacestuia în dreptul atriului stâng, pe care îl înconjoară de obicei pedreapta, iar din profil se observă bombarea esofagului şi deplasareaspre coloană. Fenomenul se întâmplă la înălţimea bifurcaţiei traheei.Auriculul stâng dilatat mai forţează bifurcarea traheei şi împingecranial traheea şi bronhia stângă.În stenoza mitrală, auriculul stâng nu poate împinge întreagacantitate de sânge, la care se adaugă şi sângele venit din venele pulmonareşi produce o presiune în acestea în care apar fenomene destază. Acest fenomen este mai evident în hiluri şi în lobul superior,unde dilatarea venelor realizează cordoanele Sylla.Hipertrofia ventriculului drept compensează un timp staza hilară.Când ventriculul drept este compensat, creşte cantitatea de sânge înhiluri şi în circulaţia pulmonară. Se produce un transudat interstiţial,realizând aspectul de hiluri de stază, plamân de stază şi chiar edempulmonar. Când apare insuficienţa ventriculului drept, staza în hiluri dispareşi se produce staza în teritoriul venelor, cu lărgirea pedicululuivascular şi hepatomegalie. Hilurile de stază sunt din punct de vedereradiologic opacităţi întinse, largi, difuze, care se întind de la mediastinspre atriile pulmonare. Uneori, în imaginea hilului se evidenţiază şicârja arterei pulmonare, cu mişcări pulsatile.În plămânul de stază se constată scăderea transparenţei pulmonare,îngroşarea sau accentuarea desenului vascular la nivelulreţelei secundare, opacităţi nodulare, dispersia edemului pulmonarcronic, care se poate organiza în hemosideroză. În plămânul cardiacpoate apare hidrotorax.În stenoza mitrală se produce şi stază limfatică cu accentuarea112septurilor perilobare, apariţia liniilor Kerley B.Hilurile arteriale se întâlnesc în hipertensiunea pulmonară şi secaracterizează prin dilatarea şi bombarea arterelor pulmonare şi aramurilor lor în hiluri. Hilul vaavea contur net, este îndepărtatde umbra cordului şi aremişcări pulsatile. Când presiuneaîn venele pulmonarecreşte se produce redistribuireasângelui din teritoriilebazale şi apar fenomene destază în lobul superior, cuapariţia liniilor lui Sylla.Hiluri arteriale se găsesc în bronşite cronice, scleroze pulmonareparenchimatoase cu emfizem. Acestea produc un obstacol în calea circulaţieipulmonare care se soldează cu hipertensiune pulmonară.Ventricolul drept se dialată şi suferă o hipertrofie şi bombarea arculuimijlociu stâng.În stenoza mitrală, hipertensiunea în arterele pulmonare esteiniţial urmarea unui fenomen reflex, apoi devine organică prin sclerozaarterială şi interstiţiară.Boala mitralăINSUFICIENŢA MITRALĂInsuficienţa mitrală -valvulele mitrale nu închid completorificiul mitral şi în timpulsistolei ventriculare stângi oparte din sânge în loc să treacădin ventricul în aortă, refuleazăîn atriul stâng şi produce regurgitaţiesistolică. În fiecare sistolăatrială intră în ventricululstâng o cantitate mai mare desânge, cu apariţia unei dilataţiide umplere a acestuia.Valvulele aortice se deschidcu întârziere şi se închid precoce, deoarece presiunea din ventriculeste scăzută prin fuga unei cantităţi de sânge spre atriul stâng. Înventriculul stâng rămâne o oarecare cantitate de sânge. Ventriculul113
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7: tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9: AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11: PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17: ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19: o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21: celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23: selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25: află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27: „Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29: SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31: subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107:
Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109:
Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111:
arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113:
înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115:
În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117:
şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119:
entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121:
produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123:
MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125:
Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127:
creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129:
de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131:
ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .