Preparatul obişnuit, Odiston, se găseşte în fiole de 20 ml în concentraţiede iod 30%, 60% sau 75%, când conţine 15 gr de iod. Înprezent se utilizează 1 până la 1,5 ml / Kg corp, sau mai simplu, pânăla 50 - 70 gr de iod.Fenomenele de intoleranţă se explică prin tulburări de origineneuro - vegetativă, tulburări datorită fixării substanţei de contrast peproteine serice, aglutinarea hematiilor, care produc micro embolii capilareşi fenomene de alergie.Urografia intravenoasăUrografia intravenoasă este contraindicată la bolnavii cu ureeapeste 0,80 mg%, eliminarea PSP sub 30% în primele 15 minute, însânge creatinină mai mică de 35 ml/ min şi creatinină în ser până la 4,8- 5 mg %, în insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială primitivă,tuberculoză evolutivă , insuficienţă hepatică cu icter, precum şi la cei cualergie în antecedente. Indicaţia majoră este hipertensiunea arterialăsecundară de origine renală.Examinarea începe cu renală simplă.Bolnavului culcat pe masă, i se injectează intravenos în 5 - 7minute 2 fiole de Odiston, încălzit la 37 grade. După terminarea injectării,în 5 -7 minute se opacifiază bazinetul, iar după alte 5 minute treceîn ureter. Prima radiografie se efectuează la 7 minute, apoi seefectuează comprimarea ureterelor timp de 5 minute. La 15 minute dela terminarea injectării se efectuează a doua radiografie, iar a treia seface la 30 de minute de la injectare, sau dacă este nevoie seefectuează urografia prelungită, la 45 - 60 - 120 de minute, sau chiar la24 de ore.Uneori dupa prima expunere se efectueaza compresiuneaureterelor printr-un dispozitiv anexat aparatului Roentgen.Cistografia urograficăCistografia urografică - se face cu substanţă de contrast ajunsăîn vezică, după urografie şi se completează cu cistografia micţională.Urografia precoce minutată se efectuează pentru explorarea arieirenale. Se injectează fie o cantitate mai mare de Odiston, fie substanţecu o concentraţie crescută de iod.Radiografiile pentru studiul funcţional se fac la 1 - 2 - 3 - 5 şi 8minute de la începutul injectării.182Alte metode:1. Urografia se poate completa cu examinări tomografice în specialdupă 15 minute de la efectuarea injecţiei.2. Urografia prin perfuzie se efectuează în special pentru evidenţiereaarborelui pielo - calicial în stenoze parţiale. În 250 ml ser izotonicglucozat se introduc 4 - 5 fiole de Odiston, conţinând 50 - 70 mliod. Durata perfuziei este de 8 -10 minute.Pentru prevenirea reacţiilor alergice, înaintea introducerii substanţeide contrast, se injectează până la 5 fiole de Hemisuccinat dehidrocortizon sau se introduce această substanţă în perfuzie.Evitarea microtrombusurilor se realizează prin injectarea cu acidepsiloaminocaproic.Pielografia ascendentăPielografia ascendentă este o metodă instrumentală, careefectuează opacifierea pe cale joasă. După cistoscopie se cateterizeazăunul, sau ambele uretere. Se injectează 3 - 6 cm cubi deOdiston 30%.Complicaţii sau accidente - în timpul injectării intravenoase, bolnavulpoate acuza valuri de căldură, senzaţii de vomă, chiar lipotimie.Se tratează cu hemisuccinat de hidrocortizon, acid epsiloaminocaproic,calciu, administrări de oxigen, respiraţie artificială sau masaj cardiacextern. În prezent, accidentele grave se produc rar.Scintigrafia renalăScintigrafia renală dă relaţii asupra morfologiei parenchimului,utilizând tecneţiu pertechtenat (Tc 99m şi ca trasori DTPA sau DMSA).Dintre alte metode mai amintim: tomografia computerizată,ecografia, fistulografia, rezonanţă magnetică nucleară.DMSA - acid dimercaptosuccinicDTPA - acid dietiltriaminopentoaceticEcografiaEcografia este indicată pentru evidenţierea malformaţiilor renale,bolilor renale chistice, solitare sau multiple, hidronefroză sau litiază urinară,infecţii renale, tumori renale, leziuni vasculare, traumatisme, insuficienţerenale, urmărirea transplantului renal a rinichilor dializaţi.183
ANOMALII CONGENITALE ALERINICHIULUI ŞI CĂILOR URINAREAnomaliile congenitale se împart în: anomalii de număr, dimensiuni,formă sau structură.Anomaliile de număr1. Lipsa congenitală a unui rinichi sau agenezia renală.Aortografia şi ecografia, sprijină diagnosticul. Aortografia aratălipsa rinichiului şi arterei renale.2. Rinichiul hipoplazic are dimensiuni mici, valoare funcţionalăproporţională dezvoltării. Rinichiul de partea opusă este hipertrofiat,compresat.3. Rinichiul supranumerar veritabil - are pedicul vascular şi ureterpropriu.4. Rinichiul dedublat - areporţiunea parenchimatoasăcomună, dar pediculii vascularisunt distinşi, cu bazinet şi uretercare merg până la vezică.Uneori este dedublat numaibazinetul, iar ureterul estecomun.5. Persistenţa lobulaţieifetale cu conturul rinichiuluiboselat policiclic, malrotaţiarinichiului poate fi unilaterală saubilaterală. Calicele se proiecteazăanterior şi medial faţă de bazinet, care este situat lateral sauchiar posterior.6. Malrotaţia se poate complica cu ectopie sau simfiză renală.Anomalii de sediuEctopia renală este o anomalie de sediu, rinichiul rămâne situatîn regiunea lobară inferioară iliacă sau pelvină. Rinichiul ectopic poatefi hipoplazic şi malrotat.184Uneori rinichiul se situează pe linia mediană, sau este în parteaopusă, se numeşte ectopie încrucişată sau se poate situa în torace.Faţă de rinichiul ptozat, în ectopie ureterul este scurt.Uretererul retro-cav - este găsit numai în partea dreaptă, partealui mijlocie, face o curbă carcteristică în jurul venei cave. Are concavitateaspre coloană şi este parţial comprimat, având aspect de stază şihidronefroză.Anomalii de formăSimfizele renale -Rinichiul în potcoavă se caracterizeazăprin malrotaţie şi reuniuneaambilor rinichi pe linia mediană prinintermediul unui istm, cu parenchimfuncţional sau fibros între polii inferiori.În aceste cazuri, rinichii au formăde potcoavă, iar arterele renalepleacă din partea inferioară a aorteiabdominale sau chiar din iliace.Uneori istmul poate fi la polul superior.Rinichiul sigmoid - când polul inferior al unui rinichi se continuăcu polul superior al celuilalt rinichi.Ureterocelul - este o dilataţie a extremităţii inferioare a ureterului,având un aspect de lacună în opacitatea vezicii.Rinichiul polichistic - este o malfornaţie structurală frecventă,rezultând dintr-un viciu de dezvoltare în special a tubiilor contori şicolectori a lui Belini.În corticală iau naştere mai multe formaţii chistice, persistentecare dau rinichiului aspect de strugure. Boala este congenitală şi familialăşi se poate asocia cu boala chistică a ficatului cu anevrisme cerebrale.Poate fi unilateral, dar mai frecvent bilateral.Rinichii sunt măriţi de volum şi cu contur boselat, margineainternă depăşeste coloana liniei psoasului. Calicele şi bazinetul suntalungite, subţiate cu contur concav, datorită compresiunii produse dechiste. Calicele mici şi papilele pot fi dezorientate sau amputate.Angiografia evidenţiază vase cu traiect arciform care ocolesc formaţiilechistice.185
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .