Displaziile se împart în:a) modificări de formă prin alterare mecanismului de creştere - cupăstrarea proporţiei între lungime şi grosime, hiperplazie, hipoplazie şiruperea acestui echilibru (condrodisplazie şi displazie periostală);b) modificări de formă şi structură prin tulburarea mecanismuluide creştere şi modelare.Aplazia - este lipsa de dezvoltare a unui os, iar agenezia esteabsenţa lui.EXPLORAREA RADIOLOGICĂ A SISTEMULUI OSOSExplorarea radiologică îşi menţine valoarea de metodă fundamentalăutilizată pentru studiul anatomiei, fiziologiei scheletului, cât şipentru examinarea sistemului osteo - articular.Pentru explorarea scheletului, examenul radiologic dispune demijloace multiple. Explorarea radiologică trebuie să fie precedată de unriguros examen clinic, local, regional şi general, examene biologice,anamneză corectă. Radiografia este principalul mijloc de examinareradiologică a scheletului şi articulaţiilor. O radiografie bine executată înincidenţe diferite, corect interpretată, contribuie în mod esenţial la elucidareaproblemelor de diagnostic pozitiv şi diferenţial. Celelalte tehnicişi procedee de explorare aduc elemente suplimentare care verificădatele evidenţiate în radiografie.Procedeele moderne completează informaţiile radiografiei dar nuo pot înlocui. În completarea radiografiei standard se utilizează radiografiamărită, examenul tomografic, arteriografia, scintigrafia, RMN,TC.210TEHNICA RADIOGRAFIEI CRANIULUIMasivul facial este un complex formatdin structuri osoase care constituie stâlpiiosoşi despărţitori şi cavităţi aerice, de forme şidimensiuni diferite. Este constituit din oaselemaxilare zigomatice, palatine, nazale,vomerul, apofizele pterigoide, sfenoiduletmoidul hioidul, stâlpii de legătură cu craniulneural, de asemenea şi mandibula care estesingurul os mobil.Masivul facial conţine într-un spaţiu micformaţiuni anatomice importante: orbitele,sinusurile cranio–faciale, sinusurile posterioare,fosele nazale, cavitatea bucală, fosainfratemporală, arcadele dentare, articulaţiatemporomandibulară, glandele salivare, etc.Aceste formaţiuni au patologie foarte largă,care intră în domeniul mai multor specialităţimedicale: stomatologia, chirurgia maxilofacială, ORL, oftalmologia şi altele.Radiologia este metoda paraclinicăfoarte importantă care ajută la stabilirea diagnosticului,împreunăcu datele cliniceobţinute. Sunt situaţii când examenul radiologiceste singurul în măsură să depistezemodificările patologice ale masivului facial.La nivelul masivului cranio–facial,imaginile radiologice sunt foarte frecventCraniul de faţăIncidenţă frunte - nas -film1) Sutura fronto-parietală2) Sinusurile frontale3) Celulele mastoidiene4) Sinusurile maxilare5) Celulele etmoidale6) Osul frontal7) Osul maxilar8) Fosele nazale9) Mandibula10 Orbitasuprapuse, motiv pentru care evidenţiereasegmentelor pe care dorim să le examinămse efectuează prin folosirea unor tehnici speciale.Radiografia craniului visceralRadiografia craniului visceral se efectueazăprin incidenţe extracraniene, careimpun o tehnică radiografică deosebită.Puncte craniometrice1) Bregma2)Glabela3) Nasion4) Achantion5) Prosthion6) Progonion (Menton)7) Gonion8) Inion9) CAE10) Lambda11) Vertex211
La realizarea unei radiografii se ţine cont de 2 noţiuni:– poziţia– incidenţaPoziţia – reprezintă situaţia bolnavului sau a regiunii de radiografiatîn raport cu filmul radiografic.Deosebim:– poziţii frontale, când bolnavul stă cu faţa sau spatele la film,adică – planul frontal al craniului este paralel cu planul filmului.– Poziţii laterale stângă şi dreaptă sau profil –când planul sagital al bolnavului este paralel cu ecranul.– Poziţii oblice, când planul frontal al craniului este oblic faţă deecran.Incidenţa este definită prin direcţia şi centrajul razei centrale înraport cu obiectul de radiografiat.O altă noţiune importantă este aceea că o incidenţă trebuie săţină cont de poziţia determinantă a focarului în raport cu subiectul.Două metode permit definirea direcţiei razei centrale.1. Metoda celor două puncte, fie două puncte cutanate, fie unpunct cutanat şi un punct intracranian.2. Metoda unghiurilor asociate unui punct pe centraj cutanat, sauintracranian.Definirea incidenţelor în metoda angularăAceastă metodă este mai accesibilă pentru definirea unei incidenţe.Este suficient să indicăm angulaţia razei centrale în raport cudouă planuri de referinţă cunoscute. Pentru comoditate s-au ales douăplanuri perpendiculare. Cele două unghiuri formate de raza centrală cuplanurile de referinţă, determină direcţia sa, dar aceasta nu este suficient.În definirea unei incidenţe trebuie să indicăm şi către ce structurieste dirijată, ceea ce impune cunoaşterea unui punct din traiectoria sa,denumit punctul de centraj P – care poate fi cutanat sau intra-cranian.La nivelul craniului există două planuri de referinţă perpendiculare:1. Planul sagital median sau S. Planul de simetrie a craniului. Eleste planul de simetrie facială a calotei şi bazei craniului.2. Planul orbito-meatal – OM – care este paralel cu planulnazion–biauricular şi canalele semicirculare externe. El trece prin conducteleauditive externe şi unghiurile externe ale orbitei. Alte reperesunt: nasionul şi limitele superioare ale tragusului sau tragion.212Definirea practică a incidenţelor comportă deci trei elementeesenţiale:Unghiul OM, format de raza centrală cu planul orbito–meatal;Unghiul S, – forma de raza centrală cu planul sagital median;Punctul P, – punctul de centraj cutanat sau intracranian a razeicentrale.Direcţia antero–posterioară sau postero–anterioară a razei centralenu este un element caracteristic a definirii incidenţei. Găsirea sensuluifascicului de raze X, depinde de alţi factori secundari:– Confortul şi cooperarea bolnavului, mobilitatea aparatului;căutarea unei netităţi maxime pentru o structură dată.– Mărirea voluntară a unei ferestre radiologice sau a unei structuridate şi reducerea paralaxei.Valorile unghiurilor de incidenţă sunt cuprinse între –90 o şi +90 o .Pentru unghiul OM – între 0 şi +90 o , sunt cuprinse toate unghiurilecu deschidere anterioară şi superioară.Între –90 o şi 0 o , sunt cuprinse toate unghiurile cu deschidereanterioară şi inferioară.– Pentru unghiul S, între 0 şi +90 o sunt cuprinse unghiurile cudeschidere anterioară şi către partea de examinat.În toate incidenţele simetrice, raza centrală este conţinută înplanul sagital median şi deci unghiul S este 0. În acest caz, definireaincidenţei se limitează la indicarea unghiului OM şi a punctului de centrajP.Pentru incidenţele unilaterale cu dublă oblicitate, definirea comportăindicarea unghiului OM, unghiului S şi a punctului P.Executarea incidenţelor corecte presupune respectarea unor reguli:Anamneza bolnavului, sprijină radiologul să găsească gama examinărilorradiologice, a poziţiilor şi incidenţelor cele mai adecvate.Pregătirea bolnavului pentru radiografiere presupune găsirearegiunii de radiografiat, pregătirea constantelor electrice, alegereacasetei corespunzătoare, stabilirea poziţiei bolnavului – culcat, şezutsau în ortostatism, eventual trasarea pe piele a unor semne în cazulincidenţelor dificile, sau utilizarea de şabloane cu unghiurile şi înclinaţiiledorite.Poziţionarea se face cu blândeţe şi fermitate. Bolnavul se aşeazăîntr-o poziţie cât mai comodă pe mijlocul mesei de radiografiat cu membreleastfel dispuse încât să realizeze o poziţie cât mai comodă a bolnavului.Sacii de nisip amplasaţi judicios, permit de asemenea opoziţionare corectă a bolnavului.213
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53:
Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143: mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153: Metode de examinare . . . . . . . .