ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată unui proces trofic local la o singură articulaţie.Radiologic, se constată îngustarea interliniului articular şiîngroşarea liniei opace articulare, tasarea suprafeţelor articulare cuaplatizarea lor şi subluxaţie.Producţiunile osoase marginale periarticulare sau osteofitele, sedezvoltă în coroană pe marginea suprafeţei articulare. radiologic, cuimagini de spicauri cu aspect triunghiular. Nodulii Heberden au fostdescrişi, uneori se asociază cu osificări capsulare şi osteocondromatozaarticulară. Localizarea este preferenţială la coloana vertebrală,şold şi genunchi.SPONDILOZA DEFORMANTĂArtroza coxofemurală primitivăCoxartrozaPoate fi primară, fără cauze bine definite, iar forma secundarăapare după luxaţii congenitale, osteocondrită juvenilă, traumatisme,leziuni inflamatorii. radiologic, se traduce prin îngustarea interliniuluiarticular, osteosclerozăîn oglindă asuprafeţelor articulare.există forma polarsuperioară, cu sediul îndreptul acoperişuluiacetabular, forma polarinferioară, cu sediulspre extremitatea inferioarăa interliniului şiforma axială. Înevoluţie apar osteofitemarginale. Poate fi însoţită de protruzia capului femural în acetabul şiforme distructive ale capului femural sau acetabulului.Artroza deformantă a genunchiuluiGonartrozaArtroza primitivă este mai frecventă la femei la vârstamenopauzei şi la persoanele care fac eforturi.Artroza secundară are cauze locale, traumatisme articulare, genu258valg sau var, sau modificări ale staticii. Iniţial, este afectată articulaţiapatelo femurală cu osteofite şi în faza a doua între femur şi tibie, cuîngustarea interliniului articular, mai ales median, ondularea şi neregularitatealui. Prezenţă de osteofite marginale, dezrotunjirea feţelor articulare,cu scleroza lor şi osteoscleroză subcondrală. hemofilia este unadintre cauzele favorizante.ARTROPATIILE METABOLICEGutaGuta se datoreşte depunerii în articulaţii de cristale de acid uric,producând rezorbţii, eroziuni marginale, microgeode, în special lahaluce.OcronozaOcronoza o boală cu caracter ereditar, care se datoreştedepunerii de cristal hemogentizic. sediul afecţiunilor este la coloanavertebrală şi articulaţiile mari, cu scleroză şi ostocondromatoză.ARTROZE NEUROTROFICESunt afecţiuni articulare cu deformări importante, cu caracterhipertrofic şi sclerotic în tabes. În siringomielie sunt afectate articulaţiilemembrelor superioare şi falangele, leziunile fiind de tip artroficdestructiv.În mielodispalize există rezorbţia osoasă a capetelor articulareaferente unui ulcer trofic plantar.OSTEOCONDROMATOZA ARTICULARĂSe caracterizează prin prezenţa de corpi străini osteocartilaginoşimultiplii în articulaţii, capsulă şi părţile moi periarticulare. radiologicexistă noduli opaci, rotunzi sau ovoidali, dispuşi în jurul articulaţiei.PERIARTRITELE CALCARESunt datorate unor procese degenerative sau rupturi cu sediul întendoanele, ligamentele periarticulare şi ţesuturile din jur, carefavorizează depunerea sărurilor calcare.Periartrita scapuloumeralăPeriartrita scapuloumerală la care leziunile se găsesc la ten-259
doanele muşchilor scurţi rotatori şi în special la tendonul supraspinosului.Calcificările pot fi de densitate slabă sau masive, situate întreacromiom şi trohiter.Periartrita genunchiului sau boala lui Pellegrini StiedaBoala se instalează după traumatisme ale genunchiului. radiologic,se constată o opacifiere semilunară care înconjoară unghiulsupero - intern a condilului femural sau opacifiere în bandă paralelă cufaţa internă a condilului.Periartrita calcifiantă a şolduluiPeriartrita calcifiantă a şoldului se traduce radiologic prin concreţiunimultiple sub formă de noduli mici, opaci, în vecinătatea sprânceneicotiloide.EpicondilitaEpicondilita este un proces de tendinită a muşchilor care seinseră pe epicondil. Radiologic, se găsesc depozite calcare la locul deinserţie a tendoanelor.Exostozele calcanieneExostozele calcaniene îşi au sediul pe partea plantară a tuberozităţiicalcanee, la locul de inserţie a apovrozei şi a muşchilor plantarisau pe faţa posterioară a calcaneului la locul de inserţie a tendonuluilui Achile. Radiologic au aspect de spin.CAPITOLUL XVII.EXAMINĂRI RADIOLOGICE ÎN DIFERITE SPECIALITĂŢIEXAMENUL RADIOLOGIC ÎN O.R.L.Examenul radiologic în ORL interesează sfera craniului cusinusurile feţei, mastoida şi laringele. Explorarea masivului facial şi acalotei se realizează prin:Radiografia de faţă a craniuluiIncidenţă postero - anterioarăIncidenţă antero - posterioară.Dintre incidenţele postero - anterioare prezentând interes :- incidenţa occipito - frontală,- incidenţa occipito - dentară,- incidenţa supraoccipito - alveolară sau incidenţa Tscheboul,- incidenţa faţă - înaltă,- incidenţa Blondeau,- incidenţa vertico - nazală sau semiaxială,- incidenţe de profil- incidenţe axiale Hirtz I sau Hirtz II.Principalele puncte craniometricesunt :- punctul mentonier - punctul celmai proeminent infero - anterior almandibulei ;- punctul alveolar, situat median lamarginea anterioară a arcadei alveolaresuperioare ;- punctul spinal subnazal, în vârfulspinei nazale anterioare ;- punctul nazal la baza oaselornasului ;- glabela, situată între cele douăarcade sprâncenoase ;- bregma, punctul de întâlnire asuturii cu cea sagitală ;260261
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53:
Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57:
sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59:
stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61:
terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63:
cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65:
cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67:
vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69:
celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71:
SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73:
Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75:
sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77:
ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79:
Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143: mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153: Metode de examinare . . . . . . . .