sub formă de bulă de gaz. Evacuarea stomacului s eface chiar în 8 ore.Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu spasmul piloric pur.EXAMENUL RADIOLOGIC AL STOMACULUI OPERATExamenul este dificil, pentru a putea interpreta imaginile, estenecesară cunoaşterea tipului operaţiei efectuate.Intervenţile pe stomac efectuate până în prezent sunt : gastroenteroanastomozafoarte frecventă cu rezecţie largă de stomac şi gastrectomiatotală. Restabilirea tranzitului digestiv se face prin : gastrojunostomietermino - laterală, care derivă din Bilrot II, prin gastroduodenostomieterminală, derivând din Bilrot I şi segmente jejunale saucolice interpuse în rezecţia totală.În prezent în tratamentul ulcerului, se practică vagotomia simplăsau selectivă, asociată cu o operaţie de drenaj, piloroplastie, antrectomie,gastroenteroanastomoză.Examenul radiologic este decisiv în controlul rezultatului intervenţiei.În primele două săptămâni după intervenţie poate să existepneumoperitoneu. Pot exista următoarele imagini : hipertrofia pliurilormucoasei la gura de anastomoză sau stomita, aspect lacunarpseudopolipid interpretat ca o gastrită legată în special de prezenţasecreţiei biliare din ansa afectată.7. Sindromul ansa aferentă, se prezintă radiologic prin opacifiereaa ansei aferente unde borul se diluează diluează din cauza hipersecreţieişi stazei din ansă.8. Sindroamele carenţiale post operatorii, se prezintă radiologicprin tulburări de tonus, hipersecreţie, retenţie de gaze. Pliurile enselorjejunale sunt îngroşate şi lărgite. Mai târziu, ansele devin rigide, reliefulşters.9. Ulcerul peptic post operator - apare până la 30% din operaţiidupă gastroenteroanastomoză, 5% după rezecţie gastrică şi apare la1-2 ani de la operaţie. Nişa se vede greu, este unică şi de obicei peansa jejunală din faţa gurii de anastomoză. Rar, ulcerul se situează pebont. Recidiva pe bont este uşor de recunoscut.MODIFICĂRILE RADIOLOGICE ÎN SUFERINŢELE STOMACULUIOPERATModificările radiologice în suferinţele stomacului operat sunt:1. Stomacul mic;2. Gastrita bontului;3. Îngroşarea pliurilor,4. Jejunita cu modificări la gura de anastomoză, prin ansa aferentăsau eferentă. Uneori jejunita se complică, dă ulcer peptic.5. Sindromul post prandial precoce sau dumping sindrom şiSindromul de ansă aferentă apare la bolnavii cu rezecţie totală şi anastomozaRaikel Polya.Radiologic apar modificări de tonus jejuno - ileale, modificări dejejunită, sindromul se atenuează cu timpul.6. Sindromul postprandial tardiv este caracterizat prin fenomenede hipoglicemie care apar la 2 - 4 ore după masă, modificări de tonusşi relief şters jejuno - ileon.14610. Cancerul primitiv al bontului este rar şi se observă dupărezecţii gastrice pentru ulcer duodenal. Ele apar după cca. 10 ani.147
DUODENULDuodenul, se întinde între pilor şi unghiul duodenuluijejunal. Este constituit din : bulbul duodenal şiansa duodenală.Bulbul duodenal, are formă conică cu baza lapilor şi vârful spre ansa duodenală. Este situat îndreapta coloanei vertebrale între L1 şi L3 cu o mareşi mică curbură. Forma obişnuită este bulb de ceapă,iar relieful este reprezentat de prelungirea pliurilor căiigastrice. Umplerea bulbului depinde de motricitateagastrică, jocul sfincterului piloric şi distensia pereţilorbulbari. Durata de umplere este scurtă, iar evacuarea prin contracţiisistolice şi mişcări peristaltice. Uneori, prezintă reflux duodeno - gastric.Radiologic - duodenul are următoarele porţiuni:Prima porţiune D1, uşor ascendentă,Porţiunea a doua D2 - descendentă la dreapta coloanei şi conţineampula lui Water,Porţiunea a treia D3 - transversală şiPorţiunea a patraD4 ascendentă.Unghiul Treitz este la stânga coloanei.Cadrul duodenal înconjoară capul pancreasului, împreună cucare şi cu canalul coledoc formează un complex morfo - funcţional.Mucoasa duodenală prezintă pliuri transversale, cu aspect deburduf de acordeon.Duodenul are o funcţie secretorie şi una motrice şi prezintă douăsfinctere: unul la mijlocul lui D2 Kapandji şi sfincterul Ochsner laînceputul lui D2.Probe farmaco - dinamicePentru unele examinări se realizează duodenografia hipotonă cuajutorul atropinei, priamidei, morfinei, insulinei şi xilinei local.Modificări de poziţie şi forma duodenuluiAnomalii de fixare: o parte din duoden este mobilă realizândforma cifrei 8.148Anomalii de torsiune - cu aspect de duoden invers sau camezenterul comun situat cu ansele jejunale poziţionate în dreapta. Înunele procese se constată lărgirea cadrului duodenal sau fixarea bulbuluiprin aderenţă.Diverticulii duodenaliDiverticulii duodenali - sunt de obiceicâştigaţi, produşi prin pulsiune, mai ales înjurul ampulei lui Water.Radiologic - au forma unei opacităţiovoide, omogene, pot fi sesili sau pediculaţi.Duodenita şi periduodenitaDuodenita şi periduodenita - sunt proceseinflamatorii ale mucoasei duodenale,acute sau cronice. Duodenitele cronice - primitivesunt rare. Cele secundare apar pe lângăulcerul duodenal sau procese inflamatorii toxice, alergice sau parazitarede vecinătate.După sediul procesului inflamator,deosebim:Bulbita exprimată radiologic princontur neprecis, cu golire rapidă maimult de-a lungul marii curburi şi areimagine scobită în semilună. Alteaspecte patologice: bulb duodenalnoros, reticulat, stelat, polipoid, pătat,stenozat, coraliform. După trecereapuseului inflamator, aspectul bulbuluidevine normal.Duodenita propriu zisă se localizeazăîn porţiunea supra wateriană alui D2 şi prezintă forma edematoasă,polipoidă, pătată, pseudostenozată şiîn acordeon.Periduodenita - se manifestă radiologicprin modificarea formei şi conturulbulbului din cauza aderenţelor dinjur.149
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25: află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27: „Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29: SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31: subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63: cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123: MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125:
Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127:
creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129:
de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131:
ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .