cavă în jos, oblică îndărăt şi spre înspre stânga, formează genunchiulposterior care realizează butonul aortic şi aorta descendentă carecoboară aproape paralel cu marginea stângă a coloanei, până laabdomen unde se împarte în cele două ramuri iliace.Calibrul aortei se poate măsura prin diferite procedee.AORTITELEAortitele - sunt produse de intoxicaţii cronice, ateroscleroză sifilis.Se traduc prin modificări d eformă, dimensiuni şi opacitate a arculuiaortic şi prin atenuarea pulsaţilor. Dilataţia este mai accentuată la origineaascendentei sau la buton.Pediculul vascular este alungit, aorta poate bomba spre claviculastîngă, aorta toracică poate fi alungită, are un traiect ondulat.În aortite pot să apară şi modificări al ventriculului stâng, careeste hipertrofiat sau dilatat, golful inimii se adânceşte. În aortită aparedereglarea, dilatarea aortei, pot aparea şi depuneri calcare pe anumitesegmente.ANEVRISMUL AORTICAnevrismul este o pungă carecomunică cu lumenul vasului şi estedatorată alterării pereţilor arteriali.Anevrismul are pereţi pulsatili, tendinţăexpansivă sau trombozantă.Anevrismul este de obicei unicşi are formă variabilă, poate fi sacciform,formă de pungă, semisferic saucilindric. Cel cilidric este datorităaterosclerozei. Cel mai frecvent sediueste pe aorta ascendentă. Anevrismulcreşte lent.Examenul radiologic ajută lastabilirea diagnosticului pozitiv şi diferenţial. Se evidenţiază o umbrăsemisferică, care face corp cu aorta, de care nu poate fi separat.Conturul anevrismului are forma unui arc de cerc şi este net trasat.Intensitatea umbrei depind e de mărimea anevrismului şi de vechimealui. Tonalitatea este omogenă la început, apoi neomogenă prin organizarefibroasă sau calcificarea cheagurilor şi prin depuneri calcare, parietalesub formă de placarde.Imaginea anevrismală cu tendinţe expansivă prezintă mişcări pulsatile.La anevrismele vechi fibrozate şi calcificate, cavitatea poate dispareşi nu se mai percep mişcări pulsatile.122În anevrismele sifilitice pe lângă punga anevrismală apar modificărişi pe restul aortei.În raport cu poziţia lor, anevrismele deplasează traheea şi esofagul,comprimă frenicul, vena azigos, dau compresiuni pe segmenteleosoase, coloană şi stern.Radiologic, anevrismele mici nu pot fi evidenţiate. Examenul înpoziţii oblice, stabileşte punctul de plecare şi dezvoltare a anevrismului.1. Anevrismului aortei ascendente - dă imagini opace, margineadreaptă a pediculului vascular.Anevrismul crosei, se dezvoltă în mediastin spre regiunea cervicalăpe partea dreaptă sau stângă a pediculului şi sunt greu de diferenţiatfaţă de tumorile mediastinale.2. Anevrismele aortei descendente - se recunosc cu uşurinţă,când sunt situate în porţiunea incipientă. În porţiunea mijlocie, anevrismeleproemină în hil şi pot fi confundate cu un arc mijlociu stîng a corduluimărit.3. Anevrismele porţiunii supradiafragmatice a aortei - sunt în incidenţade faţă mult mascate de umbra cordului şi se evidenţiază în poziţiioblice.Anevrismele aortei abdominale - se evidenţiază când au pereţii calcificaţi,pe radigrafia de profil sau prin aortografie.Examenul ecografic sau Dopller, precum şi tomografia computerizatăsau rezonanţă magnetică nucleară, elucidează aceste imagini.4. Anevrismul disecant al peretelui aortic - prin disecţia aortei sepot înţelege producerea unui clivaj între tunicile peretelui aortic lanivelul mediei şi formarea unei cavităţi ca o teacă cilindrică, care comunicăcu lumenul aortic prin mai multe orificii. Se produc la hipertensivisau cei cu stofă aortică deficientă. Clivajul poate fi parţial sau circumferenţialşi se poate întinde pe toată aorta. Ruptura externă duce ladeces. Orificiul de ruptură se face de obicei în locurile de predilecţie aanevrismului.Examenul radiologic simplu, evidenţiază o îngroşare fusiformădifuză a aortei, mai rar o bomabare sacciformă şi dublu contur prinîngroşarea peretelui aortic.În ruptura anevrismului apare o colecţie de sânge pleurală saupericardiacă şi conturul devine ştres.Angiografia evidenţiază un dublu canal aortic, substanţa de contrastintră şi în spaţiul de clivaj şi se realizează al doilea lumen în formăde manşon. Lumenul aortei poate fi turtit de către canalul aortic fals.Anevrismul traumatic al aortei este descoperit după un interval detimp sau ani, după traumatism, se modifică butonul aortic, iar pereteleanevrismului se calcifică.123
CAPITOLUL XII.EXAMENUL RADIOLOGIC AL TUBULUI DIGESTIVEste cea mai valoroasă meodă de cercetare a tubului digestiv,care permite studiul morfologic şi funcţional al acestuia. Alături de examenulradiologic se utilizează şi alte examinări cum ar fi: examenulfibroscopic, esofagian şi gastric, colonoscopia, rectoscopia, tomografiacomputerizată, abdominală şi în ultimul timp, cu mult succes, ecografiaabdominală.Pregătirea bolnavului pentru examinare: examenul radiologic alstomacului şi tubului digestiv, presupune ca examinarea să se facădimineaţa pe nemâncate, cu vacuitate intestinală. De asemenea, cu 2- 3 zile înainte se evită alimentele care fermentează.Examenul radiologic al tubului digestiv se face simplu, de exempluîn urgenţe, dar de cele mai multe ori se utilizează substanţe de contrastopace ori transparente. Pentru opacifiere se utilizează de obiceisulfatul de bariu în proporţie de 150 gr / 200 ml apă. În multe cazuri seutilizează dublul contrast şi insuflaţia, administrând aer, fie prin tuburi,sau utilizând diferite preparate cum ar fi: pulberea Potio - Rivieri, gastrovisonşi se completează cu injectarea unui spondilitic cum ar fiBuscopan sau Glucagon intravenos.SEMIOLOGIE RADIOLOGICĂ GENERALĂMODIFICĂRI RADIOLOGICE ELEMENTARE ALE TUBULUI DIGESTIVModificările funcţionale şi organice ale tubului digestiv, expresie aunor mecanisme fiziopatologice constituie SEMNE DIRECTE uneori cuvaloare patognomonică în diagnostic sau SEMNE INDIRECTE care potsugera diagnosticul constituind leziuni elementare ale tubului digestiv.A. MODIFICĂRI ELEMENTARE FUNCŢIONALE.Sunt cauzate de modificări ale tonusului, kineticii şi jocului sfincterian.1. Modificările kineticii se împart în:- exagerări ale funcţiilor: hipertonie, hiperkinezie şi spasm.- atenuare a funcţiilor: atonie, hipotonie, hipokinezie, stasă.1242. Modificări a funcţiilor sfincterelor sunt:- sfinctere larg deschise - incontinente- sfinctere contractate - produc dificultăţi în tranzit.3. Modificări de formă şi dimensiuni:- modificări localizate la o porţiune a tubului digestiv.- modificări întinse la un segment al tubului digestiv.- modificări generalizate la întregul tub digestiv.B. MODIFICĂRI TOPOGRAFICE.-modificări ale direcţiei şi traiectului tubului digestiv prinîmpingere sau tracţiune.-deplasări prin ptoză, volvulus sau retracţie.C. MODIFICĂRI ALE DIMENSIUNILOR TUBULUI DIGESTIV.Modificările dimensionale sunt prin exces sau micşorare a lor:1. Dilataţia se produce prin atonie în amonte după o îngustareorganică sau după o îngustare spasmodică având calibrul variabil dupăfelul îngustării.2. Mărirea în lungime (dolico), în calibru (mega) sau în ambeledimensiuni (megadolico).3. Îngustarea lumenului poate fi prin:- fenomene de stenoză în spasme sau retracţii organice- amputare de obicei prin cancere cu întrerupere a continuităţii.- scurtarea segmentului prin retracţii organice sau insuficienţă dedezvoltare a segmentului.D.MODIFICĂRI DE FORMĂ.- bilocularea însemnă alternarea de îngustări concentrice cudilatări- modificări localizate de contur care se pot evidenţia radiologicde faţă sau profil. Se întîlnesc:- imagini "de surplus de substanţă opacă " sau "imagini de adiţie"întâlnite în criză ulceroasă, diverticul, dilataţie localizată a peretelui,tracţiuni aderenţiale, unde peristaltice.- imagini cu "lipsă de umplere pe contur" sub formă de "incizură"care au formă de depresiune ascuţită, "ancoşă" ca un intrând rotunjitambele cauzate de un edem al mucoasei, contracturii fibrelor muscularecirculare, sau retracţiei fibroase circulare.- pierderi de substanţă marginală cum este "lacuna" când bariuleste dislocuit de procesul patologic de obicei în forma vegetantă a125
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17: ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19: o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21: celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23: selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25: află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27: „Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29: SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31: subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33: SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35: imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37: c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39: noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41: Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43: ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45: glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47: Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49: Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51: omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53: Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55: TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57: sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59: stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61: terapeutică, după traumatism sau
- Page 64 and 65: cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67: vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69: celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71: SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113:
înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115:
În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117:
şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119:
entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121:
produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 122 and 123:
MixomulMixomul se traduce de asemen
- Page 124 and 125:
Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127:
creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129:
de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131:
ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133:
- vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135:
tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137:
în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139:
osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141:
Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143:
mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145:
SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147:
Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149:
erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151:
CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153:
Metode de examinare . . . . . . . .