MixomulMixomul se traduce de asemenea printr-o zonă de transparenţămultiloculară în fagure, iar lipomul printr-un focar de osteoliză unilocular.HemangiomulHemangiomul este o tumoră vasculară în special la oasele spongioase.Se deosebesc două tipuri :- angiomul cavernos la corpii vertebrali- angiomul capilar la oasele bolţii.Hemangiomul cavernos - modifică structuraforma şi dimensiunile corpului vertebral. Trabeculeleacestuia sunt mai rare cu poziţie verticală şi orizontală,încrucişate dând aspect de fagure de albine. Corpulvertebral se măreşte.Hemangiomul capilar - cu sediul în osul frontal,este o transparenţă, rotundă, net circumscrisă în interiorulcăruia sunt trabecule osoase radiane.Tumorile glomiceTumorile glomice localizate la ultimele falange, cu eroziuni marginaleşi dureri de tip lancinant.Chistul osos esenţialChistul osos esenţial se dezvoltă între 6 - 15 ani mai frecvent labăieţi în regiunea metafizară a oaselor lungi.Radiologic se constată triada lui Beck : o lacună ovoidă cu formăde ou, cu contur precis şi net ce migrează de la linia cartilajului decreştere spre diafiză.Chistul tânăr este unilocular, uneori poate avea şi aspect septat.Frecvent se însoţeşte de fractură patologică.Diagnosticul diferenţial se face cu osteodistrofia fibroasă localizată,tumora cu mieloplaxe, condromul osos şi chistul anevrismalosos.Osteomul osteoidOsteomul osteoid - apare mai frecvent la bărbaţi între 10 - 25 deani, însoţită de dureri vii. Radiologic prezintă focar de transparenţă242crescută unic, ovoidal sau rotund de 4 -10 mm. Nidus tumoral cu o micăopacitate centrală este dezvoltat în spongioasă sau subperiostic. În jur2 - 3 cm este o zonă de hiperostoză.Tumori benigne cu potenţial malignTumora cu mieloplaxeTumora cu mieloplaxe poate evolua malign în 10% din cazuri.Apare la adult, este solitară în epifizele fertile din femur - tibie, lângăgenunchi sau pe radius.Radiologic în forma centrală apare o zonă transparentă, netdelimitată spre osul sănătos cu contur circular sau policiclic. Zonatransparentă are aspect de bule de săpun. Cu timpul, tumora se dezvoltăexcentric, subţiind corticala.Tumora formă periferică - se dezvoltă subperiostal, evoluândparţial spre os, cu îngustarea corticalei şi spre părţile moi de care esteseparată printr-o dungă periostică subţire. Când evoluează agresivapar pusee osteolitice cu decalcificarea traveelor centrale a conturului.După trecerea puseului, aspectul devine normal.Diagnostic diferenţial cu chisturile osoase anevrismale, mielomulsolitar, chistul osos esenţial, tratamentul fiind chirurgical sau cu raze X.TumoraEwingleucemia ;OsteocondromulOsteocondromul apare la adolescenţi în falange şimetacarpiene. Poate avea sediul central encondromul sau periferic,eccondromul, realizând mase tumorale voluminoase,lobulate, ataşate osului lung.Tumorile osoase maligneTumorile osoase maligne pot fi primitive sau secundare.În raport cu ţesutul din care se dezvoltă se împart în :a) Osteosarcom, sarcomul osteogenetic sau sarcomosteolitic, condrosarcomul primitiv, fibrosarcomul ;b) Sarcomul medulogen cu următoarele forme : tumoraEwing, reticulosarcomul osos Parker şi Jakson, plasmocitomulsolitar, mielomul multiplu Rustiţki Kahler, limfosarcomul osos,c) Sarcomul periostic sau parosal ;243
d) sarcomul osteogenic, juxtacortical.Modificări radiologice în sarcoamele osteogenetice.Iniţial, apar neomogenitatea tonalităţii mineralea osului cu decalcifiere, chiar aspect de mâncatde molii.În final, apare osteoliza cu contur neprecis,cu prelungiri în porţiunea osteosclerotică, cureacţie periostală fină, pintene osos.Pentru diagnostic se utilizează tomografia,radiografia mărită, angiografia, RMN şi CT darmetoda de elecţie este radiografia. Biopsia stabileştecu certitudine natura etiologică.Sarcomul osteolitic centralSarcomul osteolitic central cu pierderea de substanţă cu conturşters, net precis, înconjurată de os decalcifiat, cu evoluţie foarte rapidă,interesând şi părţile moi.Sarcomul osteolitic perifericSarcomul osteolitic periferic se dezvoltă în compactă pe o partedin circumferinţa osului afectat, o erodează, o distruge, se întinde încanalul medular şi părţile moi.Sarcomul parosalSarcomul parosal este mai frecvent în 1/3 inferioară a feţei posterioarea femurului, are aspect radiologic de opacitate mare, iniţialdezvoltat în părţile moi în formă de ciupercă, cu bază largă deîmplantare pe corticala diafizară, pentru ca în evoluţie aceasta să fiedistrusă.CondrosarcomulCondrosarcomul poate fi primitiv sau secundar.Cel primitiv este mai frecvent la copii în metafizele proximale aoaselor lungi, cu o evoluţie mai lentă centrală sau periferică. Iniţial,apar zone de osteoliză, evoluţia este rapidă cu fenomene de osteosclerozăsub formă de masă neregulată în jur,Condrosarcoamele secundare - se dezvoltă în masa unui encondromsau pe o osteostoză osteogenetică.244FibrosarcomulFibrosarcomul este constituit din ţesut conjunctiv fibroblastic.Forma centrală, realizează o transparenţă chistică pe oasele lungi, apoiîntrerupe corticala, având acelaşi aspect ca şi osteosarcomulosteogenetic de tip osteolitic.Fibrosarcomul periferic - se dezvoltă din stratul extern al periostuluişi este numit şi parosal. Are sediul în dreptul oaselor lungi şi creşteîn vecinătatea osului.Periostul decolat produce reacţii lamelare, pintene periostal, ulteriorfiind distrus şi osul lung.Sarcoamele medulogeneSe prezintă sub următoarele forme :Tumora EwingTumora Ewing apare în jur de 15 ani cu simptomatologie mai multinflamatorie, cu sediul diafizar sau metafizar al oaselor lungi.Radiologic osul are aspect şters, numit focare osteolitice apoi,prezintă o îngroşare fusiformă a diafizei,canalul medular se lărgeşte iar în jur aparlame suprapuse în foi de ceapă. la extremitateazonei afectate apare pintenul sarcomatos.Afectează ganglionii limfatici şi dămetastaze osoase şi pulmonare precoce.Prognosticul este defavorabil. Este radiosensibil.Boala Hand SchüllerChristianDiagnosticul diferenţial cu osteosarcomul,granulomul euzinofil.Reticulosarcomul ososReticulosarcomul osos se traduce radiologic prin osteoliză difuză,cu limite neprecise şi osteoscleroză discretă prin apoziţie reactivătrabeculară şi periostală.Corticala se distruge, osul se îngroaşă, prognosticul mai bun.Mielomul multiplu sau plasmocitomulTipul solitar este mai rar, cu o imagine de osteoliză omogenă, cuaspect de băşică de săpun, fără contur şi modificări radioactive în jur.Cu timpul, imaginea creşte.245
- Page 1:
Prof. Dr. GHEORGHE CIOBANUDr. Drd.
- Page 4 and 5:
La 8 noiembrie 1895 Roentgen sesize
- Page 6 and 7:
tronilor. O altă parte din electro
- Page 8 and 9:
AtenuareaAtenuarea este efectul fiz
- Page 10 and 11:
PARTICULARITĂŢILE IMAGINII RADIOL
- Page 16 and 17:
ajutorul unei rezistenţe se reglea
- Page 18 and 19:
o peliculă fină radiotransparent
- Page 20 and 21:
celălalt. Acest tip de ecografie e
- Page 22 and 23:
selecteze cele mai caracteristice 1
- Page 24 and 25:
află amplasate unele accesorii nec
- Page 26 and 27:
„Comisia internaţională de prot
- Page 28 and 29:
SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A TORACELUI
- Page 30 and 31:
subţiate la periferie.- desenul va
- Page 32 and 33:
SegmentaţiepulmonarăDIAFRAGMUL NO
- Page 34 and 35:
imagini suprapuse.- Intensitatea op
- Page 36 and 37:
c) imagini "în fagure" specifice f
- Page 38 and 39:
noduli opaci nerezorbiţi, de natur
- Page 40 and 41:
Bronhopneumoniile alergice. Infiltr
- Page 42 and 43:
ATELECTAZIA PULMONARĂEste o stare
- Page 44 and 45:
glionară, fistulizare bronşică,
- Page 46 and 47:
Diagnosticul radiologic este greu,
- Page 48 and 49:
Tumori pulmonarebenignetip infiltra
- Page 50 and 51:
omogenă, contur precis, care se mo
- Page 52 and 53:
Pleurezia cu lichid în cantitate m
- Page 54 and 55:
TRAUMATISMELE TORACELUI.Pot fi pene
- Page 56 and 57:
sunt trei tipuri principale :- cord
- Page 58 and 59:
stâng încărcat cu un exces de s
- Page 60 and 61:
terapeutică, după traumatism sau
- Page 62 and 63:
cavă în jos, oblică îndărăt
- Page 64 and 65:
cancerului.Incisura, ancoşa şi la
- Page 66 and 67:
vârf de pâlnie. Prin istmul steno
- Page 68 and 69:
celui transversal. Gradul torsiunii
- Page 70 and 71:
SEMNE INDIRECTE ALE ULCERULUI GASTR
- Page 72 and 73: Fibroscopia este deosebit de utilă
- Page 74 and 75: sub formă de bulă de gaz. Evacuar
- Page 76 and 77: ULCERUL DUODENALEste de două ori m
- Page 78 and 79: Ascarizi intestinaliViermi intestin
- Page 80 and 81: Modificări de formăCecul mai prez
- Page 82 and 83: strangulare şi stricţiune. Examen
- Page 84 and 85: ile de nutriţie parenterală la di
- Page 86 and 87: Adenomiomatoza veziculară se dator
- Page 88 and 89: însoţesc de splenomegalii.Chistel
- Page 90 and 91: Cancerul pancreatic - reprezintă o
- Page 92 and 93: Preparatul obişnuit, Odiston, se g
- Page 94 and 95: Ecografic. Rinichii în potcoavă s
- Page 96 and 97: aceasta care trece prin foseta liga
- Page 98 and 99: evidentă, chiste parapielice, abce
- Page 100 and 101: În uropatia obstructivă, urografi
- Page 102 and 103: Prin aceste metode sunt diagnostica
- Page 104 and 105: osteoblastele; faza de mineralizare
- Page 106 and 107: Displaziile se împart în:a) modif
- Page 108 and 109: Alegerea şi amplasarea casetei est
- Page 110 and 111: arc posterior mai mare, două mase
- Page 112 and 113: înainte, prin simfiza pubiană, ia
- Page 114 and 115: În fracturile complete, traiectul
- Page 116 and 117: şold.EntorsaEste o pierdere tempor
- Page 118 and 119: entă subcondrală - linia de doliu
- Page 120 and 121: produce fracturi şi dezlipiri, cu
- Page 124 and 125: Forma multiplă sau boala Rustiţki
- Page 126 and 127: creştere insuficientă în lungime
- Page 128 and 129: de creştere, cu hipertrofia schele
- Page 130 and 131: ARTROZA DEFORMANTĂEste datorată u
- Page 132 and 133: - vertexul, la vârful bolţii cran
- Page 134 and 135: tice se desprind din vârfulepiglot
- Page 136 and 137: în prelungirea razei arcului de ce
- Page 138 and 139: osoasă formează limbusul celor do
- Page 140 and 141: Triangulaţia marginală constă î
- Page 142 and 143: mal.d) Heterotopiile dentare - cân
- Page 144 and 145: SifilisulÎn perioada primară şi
- Page 146 and 147: Examenul radiologic trebuie făcut
- Page 148 and 149: erală.În luxaţiile posterioare s
- Page 150 and 151: CUPRINS:s* Istoric . . . . . . . .
- Page 152 and 153: Metode de examinare . . . . . . . .