Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

Conform analizelor OECD, discrepanţa dintre indicatorii de sănătate din ţările vest
europene şi România este atribuită în proporţie de 30% decalajului economic şi factorilor socioeconomici
asociaţi, 50% factorilor de risc legaţi de stilul de viaţă, 10% poluării mediului şi 10%
deficienţelor serviciilor medicale.
Indiferent de originea informaţiilor, sănătatea este tributară în mod particular
comportamentului uman. Având în vedere imuabilitatea factorului biologic determinat genetic şi
în contextul unor dificultăţi financiare comunitare, ariile comportamentale definitorii ale stilului
de viaţă cu risc trebuie să constituie obiectivul ţintă al strategiilor menite a ameliora starea de
sănătate a populaţiei.
Alegerea adolescenţilor ca segment populaţional pentru monitorizarea comportamentelor
cu risc nu a fost întâmplătoare. Adolescenţa constituie etapa de viaţă în decursul căreia se poate
vorbi de un stil de viaţă cu risc odată cu cristalizarea definitivă a personalităţii.
Din punct de vedere comportamental, adolescenţa se caracterizează prin maturizare şi
integrare socială. Această etapă constituie apogeul formării individului, fiind perioada de
maximă instruire şi vârsta intelectualizării conduitei. Prin caracterul profund formativ, exogen al
adolescenţei aceasta poate fi considerată „a doua naştere a individului”. Adolescenţa este vârsta
cea mai ingrată datorită multiplelor modificări biologice, psihologice şi sociale produse pe
parcursul acesteia. Adoptarea diferitelor comportamente în această etapă poate avea rezonanţă în
mortalitatea, morbiditatea şi problemele sociale ale viitorului adult, astfel că pe drept cuvânt
adolescenţa este considerată o „bombă cu efect întârziat”.
FUNDAMENTARE TEORETICĂ
Strategia Naţională de Sănătate publică şi-a propus să stabilească şi să contureze
mecanisme şi linii directoare ce au ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din
România şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane prin implementarea unor
măsuri ce vizează transformarea structurilor actuale din domeniul sănătăţii publice spre cele
adecvate noilor concepţii şi abordări de la nivel internaţional. Printre acestea s-a situat:
• Eficentizarea controlului factorilor de risc comportamentali. Uniunea Europeană
consideră că ameliorarea sănătăţii publice trebuie să încorporeze intersectorialitatea şi
participarea, variabile esenţiale pentru serviciile de promovare a sănătăţii, în toate strategiile
sectoriale de dezvoltare. O asemenea filosofie politică presupune schimbări de mentalitate şi
adoptarea unor comportamente noi. Impactul unor programe şi activităţi susţinute apar în timp,
necesitând 10-15 ani pentru a deveni o normă socială.
• Consolidarea unui sistem informaţional la standardele europene privind sănătatea în
relaţie cu factorii de risc comportamentali şi armonizarea sistemului de monitorizare a acestora la
standardele europene.
• Realizarea unei reţele informaţionale la nivel naţional, la standarde europene, în vederea
adaptării strategiei naţionale şi asigurării comparabilităţii datelor cu cele ale Uniunii Europene.
• Organizarea unui sistem eficient şi modern de diseminare a informaţiilor legate de starea
de sănătate şi determinanţii ei atât pentru decidenţi şi specialişti, cât şi pentru publicul general.
• Organizarea unor activităţi de informare, educare şi comunicare având la bază
informaţiile din sistemul de monitorizare a determinanţilor sănătăţii (printre care se situează
comportamentele cu risc pentru sănătate).
PARTICULARITĂŢI COMPORTAMENTALE ÎN ADOLESCENŢĂ
106