Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

- lipsa unui personal pregatit adecvat pentru actiunea de inspectie specifica domeniului
(expunerea profesionala la azbest);
- lipsa instructajului pe metodologie inainte de activitatile de inspectie ;
- dificultati de comunicare (adrese de contact gresite, inexistente, neactualizate)
Agentii economici au raspuns doar partial cerintelor din formularele de colectare a datelor iar
calitatea datelor a fost de multe ori slaba.
Medicii de medicina muncii care au completat formularele privind datele medicale au
dovedit cunoasterea reglementarilor dar din raspunsurile date a reiesit ca exista probleme
practice de aplicare.
In mod evident, fata de anul 2007 cand 125 de agenti economici erau in evidenta pentru
azbest, in prezent numarul lor s-a redus foarte mult prin eliminarea produselor cu continut de
azbest interzise prin lege. Fara a avea o semnificatie statistica este de remarcat ca din 37 unitati
inspectate doar la 12 a mai fost raportata prezenta materialelor cu continut de azbest.
In mod practic, azbestul nu a disparut ci a fost eliminat, inlocuit, “transformat” in deseuri.
Toate aceste activitati au continuat sau continua sa reprezinte o sursa de expunere pentru
angajatii care le efectueaza si care trebuie considerati in continuare expusi. Din datele primite a
reiesit ca cele mai frecvente sunt activitatile de eliminare, indepartare, inlocuire care pot implica
o actiune mecanica asupra unor materiale diverse cu continut de azbest. Aceste activitati
reprezinta un risc semnificativ pentru cei care le executa mai ales atunci cand nu se face o
evaluare corecta a riscului si, ca urmare, nu se iau masuri de prevenire specifice. Tendinta
generala este de a incadra aceste activitati in categoria celor care duc la expuneri sporadice si de
mica intensitate. Trebuie amintit ca reglementarile prevad ca aceasta incadrare sa se faca numai
pe baza evaluarii de risc prealabile. Atat timp cat aceste activitati constau in demontare si
indepartare in bloc ele nu reprezinta un risc pentru lucratori.
Deseurile reprezinta cea mai importanta sursa de expunere profesionala mai ales in conditiile
in care sunt tratate ca deseuri nepericuloase. Distrugerea acestor deseuri este posibila doar prin
tehnologii speciale care sa permita arderea la temperaturi de aprox. 1200 grade Celsius, in
cuptoare speciale. Tehnologia este foarte scumpa si nu exista in Romania. Cel mai frecvent,
eliminarea deseurilor se face prin depozitare in celule de azbest special create si izolate. Pe
parcursul transportului si in timpul eliminarii aceste deseuri vor fi ambalate/sigilate si etichetate
conform reglementarilor privind deseurile periculoase. Orice alt mod de manipulare duce la un
risc major de expunere profesionala si ambientala.
Evaluarea expunerii profesionale pe baza numarului de expusi aflati in evidentele
angajatorului si supravegheati medical a intampinat dificultati. Datele raportate au fost diferite
pentru acelasi agent economic in functie de sursa datelor (angajator sau medic). Explicatia este
ca:
- definitia notiunii de “expus profesional” este interpretata in mod diferit de catre
medic/angajator;
- evidenta expusilor profesional/registrul expusilor nu este un document standardizat,
actualizat;
- nu exista o corelare intre evidentele medicale si cele ale angajatorului (registrul de
expusi).
Definirea notiunii de “expus profesional” este foarte importanta in orice activitate de
colectare, prelucrare si interpretare a datelor de prevalenta. In cazul de fata, “expus profesional la
azbest” reprezinta orice persoana care a lucrat/lucreaza cu materiale cu continut de azbest si a
avut/are risc de a inhala fibre de azbest. Durata expunerii, intensitatea expunerii,
119