Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

� MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR
ALIMENTARE
Responsabil sinteză: DR. GABRIELA GARBAN CRSP Timisoara
Colaboratori: Dr. Ioana Lupşa ;Dr. Aurel Goia ;Dr. Coman Mihaela; chim. Ctin Neniu.
Această sinteză a fost realizată cu participarea a 39 DSP-uri judeţene şi DSP Municipiul
Bucureşti
1. CONSIDERAŢII GENERALE
Realizarea bazei de date privind această tematică a început din anul 2006, în colaborare cu
Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti.
DSP-urile au raportat, conform metodologiei, date referitoare la: numărul de unităţi de producţie,
depozitare şi desfacere; condiţiile igienico-sanitare de funcţionare a unităţilor luate în studiu, din
teritoriul fiecărui DSP judeţean, catalogarea suplimentelor alimentare – cu detalii privind
ingredientele principale din compoziţie, aditivii şi aromele utilizate în suplimentele alimentare,
teste de sanitaţie. Determinarea calităţii suplimentelor alimentare a fost începută în anul 2008,
când specialiştii din DSP-uri au efectuat primele analize microbiologice şi toxicologice
(nitraţi/nitriţi, Pb,Cd).
Realizarea prezentei Sinteze naţionale s-a bazat pe trei ordine privind suplimentele alimentare în
România, legislaţia naţională în vigoare în 2009 şi Legislaţia Uniunii Europene:
2. METODOLOGIA SINTEZEI (pentru anul 2009)
Metodologia referitoare la această sinteză naţională a fost elaborată încă din anul 2005, de către
specialiştii din Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara În cadrul acestei metodologii au
fost prevăzute:
a) atribuţiile pentru DSP-urile judeţene;
b) atribuţiile ce îi revin Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara
c) s-a transmis către DSP-uri o listă cu suplimentele alimentare prevăzute spre a fi
analizate
3. SINOPTIC AL RAPORTĂRILOR DE LA D.S.P.-URI
Realizarea acestei sinteze naţionale s-a bazat pe date raportate de către specialiştii DSP-urilor din
39 judeţe, precum şi de la DSP al municipiului Bucureşti.
Deşi nu fiecare judeţ a transmis toate datele conform metodologiei elaborate şi diseminată DSPurilor,
raportările au furnizat suficiente rezultate pentru a avea o imagine de ansamblu asupra
situaţiei suplimentelor alimentare din ţară.
4. EVALUAREA DATELOR LA NIVEL NAŢIONAL
Au fost prelucrate date raportate de către 39 DSP-uri judeţene, precum şi DSP-ul municipiul
Bucureşti, reprezentând un procent de 92,85
Au fost identificate un număr de 990 de unităţi, din care: 26 de producţie şi 964 de distribuţie.
Dintre acestea au fost luate în supraveghere un număr de 215 unităţi, reprezentând 22% din
totalul unităţilor identificate.
În ceea ce priveşte situaţia unităţilor de producţie identificate se menţionează că, dintre acestea,
un număr de 16 unităţi, reprezentând 62%, au fost cuprinse în studiu.
Unităţile de distribuţie luate în studiu au reprezentat 21 % .
Cele mai multe unităţi de profil luate în studiu au fost în judeţele : Iaşi, Timiş, Neamţ, Cluj,
Sibiu, Constanţa, Hunedoara, Suceava, Vâlcea.
Unităţi de producţie au fost identificate în 11 judeţe, cele mai multe în judeţul Cluj.
4.2. Catalogarea suplimentelor alimentare
Catalogarea suplimentelor alimentare s-a efectuat în 39 judeţe. Au fost identificate, pe baza
ingredientelor, un număr total de 3551 tipuri de suplimente alimentare. În unităţi de producţie au
90