Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

Comportamentul sexual
Mai mult de o treime (39,46%) dintre liceenii din România au avut relaţii sexuale.
Frecvenţa liceenilor sexual activi creşte de la un nivel de şcolarizare la altul, triplându-se
de la clasa a IX-a la clasa a XII-a.Dintre liceenii sexual activi 32,25% au folosit metode
contraceptive. Regiunea geografică în care s-a înregistrat cea mai redusă frecvenţă a liceenilor
care au raportat utilizarea de metode contraceptive a fost Banatul.Dintre liceenii care au utilizat
metode contraceptive, mai mult de o pătrime au folosit prezervativul ca metodă contraceptivă.
Au utilizat metode contraceptive în mod special elevii din clasele terminale de liceu,
numărul celor care au utilizat aceste metode s-a triplat de la clasa a IX-a la clasa a XII-a.Cele
mai multe sarcini nedorite s-au înregistrat la fetele din clasele a XII-a.
O treime dintre liceenii sexual activi au întreţinut raporturi sexuale cu 1-2 parteneri.
Există un număr destul de ridicat de liceeni, în special băieţi, care au întreţinut relaţii
sexuale cu mai mult de 3 parteneri. Frecvenţa acestora s-a triplat de la clasa a IX-a la clasa a XIIa.
Tendinţa frecvenţei liceenilor sexual activi în perioada 1999-2009 este ascendentă, iar
frecvenţa prognozată pentru 2012 este mai mult decât dublă faţă de cea înregistrată în anul 1999.
Numărul mare de parteneri, neutilizarea metodelor contraceptive caracterizează un
comportament sexual cu risc.Riscul poate fi autoasumat sau poate fi rezultatul unei educaţii
pentru sănătate deficitare.Indiferent de contextul justificativ al comportamentului sexual cu risc,
consecinţele negative sunt identice şi se grupează în două mari categorii: medicale, de tipul
bolilor cu transmitere sexuală şi de natură socială, şi anume sarcini nedorite care cresc riscul
abandonului şi prin aceasta povara economică secundară instituţionalizării nou-născuţilor
abandonaţi, sau eşec de integrare socială, sarcina nedorită punând punct de cele mai multe ori
şcolarizării.Se impune intensificarea promovării abstinenţei ca singura cale contraceptivă sigură,
iar în cazul în care eforturile întreprinse în această direcţie eşuează se recomandă utilizarea
preponderentă a prezervativului ca metoda cea mai eficientă de protecţie, atât împotriva
sarcinilor nedorite cât şi a BTS.
Comportamentul agresiv
Agresivitatea fizică a fost înregistrată la o pătrime (24,24%) dintre liceenii din
România.Mai mult de 1 din 10 elevi s-au bătut în incinta şcolii.Unul din 100 de elevi poartă
arme * ( * nu de foc) de apărare sau atac.2 elevi din 100 au purtat arme * de apărare sau atac la
şcoală.Portul de arme * poate constitui un factor predispozant al altercaţiilor agresive.Frecvenţa
agresivităţii fizice scade spre clasele terminale la ambele sexe.Agresivitatea fizică a fost
înregistrată în mod predominant la băieţi, iar raportul fete/ băieţi a fost de 1 /2.
Scăderea actelor de violenţă spre clasele terminale sugerează pe de o parte maturizarea
elevilor, fapt ce conduce spre autocenzurarea actelor comportamentale, iar pe de altă parte
sugerează implicarea educaţiei în consolidarea comportamentului social.
Se impune promovarea modelelor comportamentale în contextul procesului educativ, în
vederea învăţării „traiului în comun”.Având în vedere că expunerea la violenţă este unanim
recunoscută ca fiind cauza principală a adoptării comportamentului agresiv, se impune evaluarea
climatului familial al adolescenţilor agresivi, ca prim pas în profilaxia şi combaterea violenţei
juvenile.Tendinţa agresivităţii adolescenţilor în perioada 1999-2009 este marcat ascendentă.
Pentru anul 2012 se prognozează o frecvenţă de aproape 3 ori mai ridicată comparativ cu cea
înregistrată în anul 1999.Exacerbarea agresivităţii adolescenţilor se încadrează într-o tendinţă
110