Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

predominant la sexul masculin.Tendinţa consumului frecvent de alcool la elevi este descendentă.
Analiza dreptei de tendinţă a evidenţiat o ascensiune mai accentuată a fenomenului între anii
1999 – 2003. Frecvenţa consumatorilor de alcool înregistrată în anul 2004, ca şi valorile
prognozate pentru 2011-2012 s-au situat sub nivelul celei din 2003. Reducerea valorilor
frecvenţelor din 2004 -2010, sugerează eficientizarea măsurilor profilactice iniţiate.
Consumul ocazional de alcool la adolescenţi se rezumă frecvent la experiment. Numărul
elevilor experimentatori de alcool creşte cu înaintarea în vârstă.Mai mult de 3 din 10 elevi au
consumat alcool în mod experimental în ultimele 30 de zile, precedente aplicării
chestionarului.Mai mult de 6 din 100 liceeni consumatori de alcool au consumat pentru prima
dată alcool sub vârsta de 9 ani.Vârsta timpurie a primei încercări de a consuma alcool sugerează
necesitatea activităţilor profilactice demarate precoce. Costurile medicale, sociale şi economice
legate de consumul de alcool la tineri realizează o încărcătură considerabilă pentru societate.
Sănătatea şi bunăstarea multor tineri de astăzi este ameninţată în mod serios de utilizarea
alcoolului şi altor substanţe psihoactive. Din perspectiva sănătăţii publice, mesajul este clar: nu
există evidenţe ştiinţifice pentru o limită de siguranţă a consumului de alcool, şi în mod
particular nu pentru copii şi adolescenţi, grupurile cele mai vulnerabile.
Consumul de droguri ilicite
În România drogul cel mai frecvent utilizat de către liceeni a fost marijuana.
Mai mult de 3 din 100 liceeni au consumat marijuana în mod experimental (o dată sau de
două ori în viaţă), fapt ce a plasat ţara noastră pe ultimul loc, cu cea mai mică valoare, dintr-un
şir de 40 de ţări europene.Consumul experimental al altor droguri (heroina, cocaina,
metamfetamine, ecstasy) a fost de patru ori mai redus decât consumul de marijuana.Consumul
experimental de droguri (1-2 ori pe parcursul vieţii) creşte de la o treaptă de şcolarizare la alta
spre clasele terminale.Consumul frecvent de droguri de tipuri diferite a fost subunitară pe plan
naţional. Cea mai ridicată valoare a frecvenţei s-a înregistrat în cazul marijuanei (0,8%). Pentru
celelalte droguri respectiv heroina, cocaina, metamfetamine, ecstasy consumul frecvent a fost de
două ori mai redus.Au fost înregistrate cazuri de consum de droguri în şcoală.Consumatorii de
droguri (în mod predominent băieţi) au raportat oferta de droguri în incinta unităţilor de
învăţământ.Numărul liceenilor care consumă în mod frecvent droguri creşte de la un nivel de
şcolarizare la altul, spre clasele terminale.Datele investigaţiei confirmă realitatea consumului de
droguri în rândul adolescenţilor din România.Accesul facil la droguri, inclusiv oferta în incinta
unităţilor de învăţământ şi recreere, surclasează măsurile de profilaxie şi combatere.Activităţile
de profilaxie şi combatere a consumului de droguri la adolescenţi necesită intervenţii
multidisciplinare. Activitatea educativă va pune accentul asupra efectelor nocive asupra sănătăţii.
Suportul religios susţine latura spirituală a profilaxiei, însă fără măsuri coercitive legislative,
şansele reuşitei rămân sub semnul întrebării.Se impune cu stringenţă, asigurarea unor alternative
pentru un stil de viaţă sănătos şi promovarea unor metode atractive de educaţie pentru sănătate.
Este necesară informarea tinerilor cu privire la pericolul reprezentat de droguri, începând
de la vârste mici.Informarea părinţilor cu privire la simptomatologia consumului de droguri, de
către medicii şcolarişti şi medicii de familie, poate asigura participarea reală a acestora la
activităţile de profilaxie şi control al consumului de droguri.
109