Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

În perioada adolescenţei, comportamentul este încă incert; este timpul explorărilor active a
diverselor direcţii posibile înaintea angajamentelor definitive. Aceasta este deci una dintre
perioadele cele mai formative ale vieţii, comparabilă cu aceea a primilor ani ai existenţei. Dacă
este suficient de favorabil, mediul social al adolescenţei, oferă şanse excepţionale de a corija
efectele dificultăţilor anterioare, mai puţin a acelora care sunt ireversibile. Cronologic,
adolescenţa se situează în viaţa individului la un moment extrem de propice, nu foarte devreme
pentru a permite o acţiune corectivă eficace şi nu foarte târziu pentru surmontarea celor mai
numeroase dificultăţi preexistente.
PREZENTAREA INSTRUMENTULUI DE SUPRAVEGHERE A
COMPORTAMENTELOR CU RISC
Instrumentul utilizat în cercetarea întreprinsă a fost creat pornind de la chestionarul
YRBSS elaborat de CDC, (şi modificat în 2002) în vederea monitorizării comportamentelor cu
risc pentru sănătate la tineri şi adaptat particularităţilor socio-economice şi culturaleducative
din ţara noastră.
Se prezintă sub forma unui chestionar cu 87 de întrebări, autoaplicat, având multiple
variante de răspuns. Prima pagină conţine informaţii utile subiectului în vederea autoaplicării şi
precizează scopul chestionării. Întrebările sunt grupate pe şase arii de interes: fumatul, consum
de alcool-droguri ilicite, agresivitate-autoagresivitate (tentativă de suicid), comportament sexual,
comportament alimentar şi activitate fizică
DESCRIEREA LOTULUI DE SUBIECŢI
Investigaţiile s-au efectuat pe un lot de 3041 elevi din ciclul liceal, din judeţele României
şi din municipiul Bucureşti. Distribuţia subiecţilor pe sexe a fost următoarea: 59,98 % fete
(1824) şi 40,02% băieţi (1217).Distribuţia pe nivele de şcolarizare a fost următoarea : 775
(25,49%) în clasa a IX-a, 767 (25,22%) în clasa a X-a, 715 (23,51%) în clasa a XI-a şi 784
(25,78%) în clasa a XII-a.Distribuţia pe zone geografice a fost următoarea: Banat 282 subiecţi,
Moldova 499 subiecţi, Muntenia 1473 subiecţi şi Transilvania 787 subiecţi.
BAZA DE DATE ŞI PRELUCRĂRI STATISTICE
În studiul întreprins datele au fost organizate conform modelului relaţional. Baza de date
conţine informaţii referitoare la cele 6 arii diferite de comportamente cu risc, iar datele au fost
grupate în mulţimi specifice fiecărei arii independente de comportament.
În cadrul studiului întreprins, baza de date a fost creată în FoxPro, utilizându-se ulterior
mediul Access. Mediul Access rulează sub mediul Windows şi foloseşte toate facilităţile acestui
sistem. Access, prin pachetul de programe Office poate opera schimbarea de informaţii cu Word,
Excel, Power Point. S-a optat pentru Access datorită posibilităţii de folosire a datelor memorate
în diferite baze de date.
Prelucrările statistice s-au efectuat în mod independent pentru fiecare arie de
comportament cu risc. S-au calculat distribuţiile de frecvenţă ale diferitelor variante de răspuns,
pentru fiecare întrebare din grupajul de întrebări ce caracterizează aria de comportament cu risc
abordată, în raport cu: sexul subiecţilor, nivelul de şcolarizare. Iniţial s-au calculat distribuţiile de
frecvenţă la nivel naţional şi apoi în mod independent pentru cele patru regiuni geografice:
Banat, Moldova, Muntenia, Transilvania. În următoarea etapă s-a descris evoluţia frecvenţelor
înregistrate la băieţi şi fete, evoluţia frecvenţelor în raport cu nivelul de şcolarizarea sau de la o
regiune geografică la alta. A urmat etapa comparării frecvenţelor înregistrate la băieţi şi fete, a
comparării frecvenţelor înregistrate la cele 4 nivele de şcolarizare, iniţial la nivel naţional şi apoi
pentru cele patru regiuni geografice. S-au făcut comparaţii între cele 4 zone geografice şi între
acestea şi valorile naţionale.În finalul prelucrărilor statistice s-a calculat tendinţa fiecărei arii de
107