Raport PN II 2010 cu date pe 2009 - Institutul National de Sanatate ...

Responsabil :Dr. Mihaela Fulga –CNMRMC
� EVALUAREA POPULATIEI EXPUSE LA ZGOMOTUL
URBAN SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A
POPULATIEI IN EXPUNEREA LA ZGOMOT
Dezvoltarea urbana tot mai accentuata, ca urmare a progresului economic si social
presupune, printre altele, cresterea numarului cladirilor de locuit, al spatiilor afectate serviciilor
necesare unui numar sporit de locuitori, al traficului stradal si bineinteles cresterea numarului
unitatiilor industriale, a caror extindere si dezvoltare este determinata in acelasi timp de cresterea
populatiei oraselor; 80% din poluarea fonica din orase este provocat de masini.Expunerea la
zgomot constituie un factor de risc important pentru sanatatea populatiei.
Sunt suficiente studii care au demonstrat ca expunerea la zgomot poate induce: tulburari de
auz, agravarea HTA, cardiopatiei ischemice, disconfort, tulburari de somn si scaderea
performantelor scolare la copii.
Expunerea la zgomot este in crestere in special in mediul de locuit, dar si in zonele
industriale.
Politica Europeana privitoare la zgomot, in viziunea pentru anul 2020, vizeaza ca nimeni
nu trebuie expus unor niveluri de zgomot care sa puna in pericol sanatatea sau calitatea vietii si
sa: ” Evitati efectele daunatoare ale expunerii la zgomot de orice fel si pastrati zonele
linistite”.
Legislatia UE prevede o abordare unitara a protectiei sanatatii populatiei. In acest sens
prevederile Directivei 49/2002 EC a fost transpusa in HG nr. 321/2005 privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental, in care sunt implicate Autoritatile Locale de Sanatate
Publica, Autoritatile Locale de Protectia Mediului si Autoritatile din Transporturi, Constructii
si Turism.
In prezent s-au elaborat hartile de zgomot de catre primariile localitatilor luate in studiu, in
conformitate cu HG. 674/2007.
Dintre sursele de zgomot din orasele moderne pe primul loc se claseaza traficul rutier, care
este in continua crestere.
Zgomotul ambiental, definit prin HG.nr.321/2005, modificat si completat de
HG.nr.674/2007, anexa 1, art.20. ca fiind ”ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv daunatoare,
rezultate din activitatile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de transport, trafic rutier,
feroviar si cele provenite din amplasamentul unde se desfasoara activitatiile industriale” reprezinta
un factor de monitorizare privind calitatea mediului.
Standardele si legislatia din domeniul zgomotului ambiental limiteaza expunerea la acest
poluant prin indicarea unor valori limita pentru nivelul de presiune ponderat A, continuu
echivalent LAeq.
Scopul lucrarii consta in evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a locatarilor, in
vederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si prevenirea aparitiei
efectelor in populatia expusa.
Majoritatea tarilor, in special cele europene, sunt constiente de aceasta problema, introducand
astfel, directive antizgomot pentru imbunatatirea confortului acustic in cladirile noi.
Au fost create standarde pentru protectia locuintelor impotriva asa numitului zgomot aerian,
zgomot cauzat de trafic, cu scopul de a reduce conductibilitatea fonica dintr-o locuinta in alta.
42