Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
curaţi <strong>in</strong>imile de patimi şi a urca cu izbândă treptele curăţirii. Împl<strong>in</strong><strong>in</strong>d aceasta, ajungem la<br />
lum<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>ţii, care este al doilea fel de cred<strong>in</strong>ţă, aşa-numita cred<strong>in</strong>ţă întemeiată pe vederea<br />
dumnezeiască. Când Adam a fost zidit de Dumnezeu, se afla în starea de lum<strong>in</strong>are a m<strong>in</strong>ţii. Dar, după<br />
cădere, a ajuns pradă feluritelor patimi. Deci acum avem nevoie de dreapta cred<strong>in</strong>ţă spre a ajunge la<br />
cred<strong>in</strong>ţa d<strong>in</strong> vedere, adică lum<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>ţii, iar de acolo la vederea lui Dumnezeu. Prima cred<strong>in</strong>ţă ne<br />
deschide calea spre tămăduire, iar a doua este roadă şi urmarea tămăduirii omului.<br />
Iacov, fratele Domnului, vorbeşte despre întâia cred<strong>in</strong>ţă, care are totuşi nevoie de fapte spre<br />
a-l curaţi pe om. El spune: „Că precum trupul fără de duh mort este, aşa şi cred<strong>in</strong>ţa fără de fapte<br />
moartă este" (Iacov 2, 26). Atât acceptarea teoretică a cred<strong>in</strong>ţei d<strong>in</strong> auzire, cât şi faptele pe care le<br />
cupr<strong>in</strong>de ne sunt trebu<strong>in</strong>cioase spre a ne curaţi şi a ne v<strong>in</strong>deca. Apostolul Pavel vorbeşte despre<br />
cred<strong>in</strong>ţa desăvârşită, cred<strong>in</strong>ţă întemeiată pe vederea lui Dumnezeu, atunci când spune: „Socotim dar<br />
că pr<strong>in</strong> cred<strong>in</strong>ţă se va îndreptăţi omul, fără faptele Legii" (Rom. 3, 28). Mulţi creşt<strong>in</strong>i cred că Iacov,<br />
fratele Domnului, îl contrazice pe Apostolul Pavel. Tâlcu<strong>in</strong>d Epistola Apostolului Pavel către Romani,<br />
Luther mai ales a ajuns până acolo încât să vorbească doar despre cred<strong>in</strong>ţă, fără de fapte; el nu<br />
cunoştea faptul că Apostolul Pavel vorbea aici de cred<strong>in</strong>ţa d<strong>in</strong> vedere dumnezeiască, ce se află<br />
d<strong>in</strong>colo de faptele Legii. Nu spune că nu este trebu<strong>in</strong>ţă de faptele Legii. Atât întâia cred<strong>in</strong>ţă, cât şi<br />
faptele ne sunt trebuitoare spre a trece de treapta curăţirii <strong>in</strong>imii în chip cuvenit şi teme<strong>in</strong>ic. Când<br />
aceasta s-a săvârşit, ajungem la lum<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>ţii, care e arătată de rugăciunea neîncetată a m<strong>in</strong>ţii.<br />
Aceasta este cred<strong>in</strong>ţa d<strong>in</strong> vedere, care înseamnă depăşire, iar nu înlăturare a faptelor Legii.<br />
Deci nu văd nici o deosebire între afirmaţiile <strong>Ortodox</strong>ia este o şti<strong>in</strong>ţă a v<strong>in</strong>decării şi un<br />
tratament şi <strong>Ortodox</strong>ia este cred<strong>in</strong>ţă. Ele sunt legate una de alta. Despr<strong>in</strong>derea lor presupune o trăire<br />
eretică. Exact acelaşi lucru îl putem spune şi despre „teologia ortodoxă".<br />
Teologia ortodoxă<br />
- Voiam de câtva timp să pun această întrebare şi, în sfârşit, am prilejul s-o fac, spuse<br />
Constant<strong>in</strong>. Aţi spus ad<strong>in</strong>eauri că teologia ruptă de viaţa Bisericii se poate numi teologie academică.<br />
Cum înţelegeţi teologia ortodoxă ?<br />
- Cred că ceea ce am spus mai devreme despre cred<strong>in</strong>ţă este valabil şi pentru teologie. Căci<br />
teologia nu este o şti<strong>in</strong>ţă <strong>in</strong>telectuală, ci glasul şi viaţa Bisericii. Iar Biserica este tărâmul teologiei<br />
ortodoxe. Întocmai cum au spus Sf<strong>in</strong>ţii Păr<strong>in</strong>ţi, teologia este rugătoare iar rugăciunea este teologie.<br />
Când vorbim despre teologie ortodoxă, nu ne gândim la o <strong>si</strong>mplă istorie a teologiei. Poate fi şi acest<br />
lucru, dar nu se mărg<strong>in</strong>eşte la asta în chip absolut. în predania patristică teologii sunt cei care îl văd<br />
pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie Palama îl mai numeşte pe Varlaam şi teolog, însă spune răspicat că<br />
acea teologie <strong>in</strong>telectuală se deosebeşte mult de vederea lui Dumnezeu. Teologi, după părerea<br />
Sfântului Grigorie Palama, sunt văzătorii de Dumnezeu, îndeosebi cei care urmează întreaga rânduială<br />
a Bisericii şi ajung la cred<strong>in</strong>ţa desăvârşită -lum<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>ţii.<br />
Aşadar teologia este roadă v<strong>in</strong>decării omului, dar şi calea de a ajunge la tămăduire şi a<br />
dobândi cunoaşterea lui Dumnezeu. Cele pomenite mai îna<strong>in</strong>te despre cred<strong>in</strong>ţă sunt valabile şi aici.<br />
Păr<strong>in</strong>ţii învaţă că vederea lui Dumnezeu este un dar de la Dumnezeu, pe care îl dă când vrea El şi cui<br />
vrea El. Trebuie să ne rugăm spre a fi curăţiţi pe d<strong>in</strong>lăuntru, spre a fi izbăviţi de patimi - de fapt, spre<br />
a ne preschimba patimile - şi pentru ca m<strong>in</strong>tea să ne fie lum<strong>in</strong>ată, adică să dobândească rugăciunea<br />
m<strong>in</strong>ţii în <strong>in</strong>imă. Sfântul Maxim Mărturi<strong>si</strong>torul spune că izbăvirea de durere şi plăcere este semnul că<br />
omul a trecut de treapta curăţirii; semnul că a ajuns la treapta lum<strong>in</strong>ării sau a trecut de ea este<br />
izbăvirea de neşti<strong>in</strong>ţă şi de uitarea lui Dumnezeu; iar semnul ajungerii la îndumnezeire este<br />
slobozirea de închipuire şi de toate înfăţişările pe care i le aduce lumea <strong>si</strong>mţurilor. Deci putem să ne<br />
rugăm stăruitor:<br />
„Lum<strong>in</strong>ează întunericul meu!" Şi, dacă Dumnezeu va voi, Se va descoperi pe S<strong>in</strong>e. Atunci, pe<br />
de o parte, vom şti că am fost tămăduiţi, iar pe de altă parte, că primim darul teologhi<strong>si</strong>rii, al grăirii<br />
de Dumnezeu. De la treapta lum<strong>in</strong>ării m<strong>in</strong>ţii până la treapta vederii dumnezeieşti lucrează rugăciunea<br />
m<strong>in</strong>ţii. Vederea lui Dumnezeu poate dura de la câteva clipe până la câteva zile, însă după aceea omul<br />
10