Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- Care este <strong>in</strong>văţătura proprie Sfîntului Grigorie Palama despre cunoaşterea lui Dumnezeu?<br />
- Dacă tot am deschis subiectul, nu îl putem închide brusc. Sfîntul Grigorie învaţă că vederea<br />
lui Dumnezeu nu are loc în afară, ci lăuntric. Omul ajunge la vederea Lum<strong>in</strong>ii celei necreate pr<strong>in</strong><br />
îndumnezeire, nu doar pr<strong>in</strong> vedere d<strong>in</strong> afară. Omul vede lum<strong>in</strong>a necreată pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mţirea m<strong>in</strong>tală<br />
lăuntrică, ce a fost deja curăţită. El o vede chiar şi cu <strong>si</strong>mţurile sale trupeşti, care însă au fost<br />
preschimbate, astfel încît să fie în stare a primi vederea dumnezeiască. Deci omul îl vede pe<br />
Dumnezeu pr<strong>in</strong> îndumnezeire. Ficare prooroc ajunge la îndumnezeire, şi pr<strong>in</strong> îndumnezeire zăreşte<br />
Lum<strong>in</strong>a necreată. însă îndumnezeirea omului este, de fapt, unirea şi părtăşia sa cu Dumnezeu. îndumnezeirea<br />
nu este o putere d<strong>in</strong> afară, ci părtăşie cu Dumnezeu; este participare şi părtăşie la<br />
lucrarea în-dumnezeitoare. Când omul ajunge la unirea şi părtăşia cu Dumnezeu, dobândeşte<br />
cunoaşterea lui Dumnezeu. Repet, cunoaşterea lui Dumnezeu este roadă unirii omului cu Dumnezeu.<br />
Iar cunoaşterea lui Dumnezeu este deasupra oricărei cunoaşteri omeneşti. Ea covârşeşte nu doar<br />
cunoaşterea omenească, ci şi învăţătura Sf<strong>in</strong>telor Scripturi. Vederea Lum<strong>in</strong>ii necreate este şi d<strong>in</strong>colo<br />
de <strong>si</strong>mţire, şi pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mţire, căci, aşa cum am spus mai îna<strong>in</strong>te, <strong>si</strong>mţirile trupeşti sunt şi ele<br />
preschimbate, dându-i-se astfel omului să-L vadă pe Dumnezeu. Nu numai că această cunoaştere este<br />
mai presus de orice cunoaştere omenească, ci este şi mai presus de virtute. Deci Sfântul Grigorie<br />
Palama leagă cunoaşterea lui Dumnezeu de vederea Lum<strong>in</strong>ii celei necreate, de îndumnezeirea omului<br />
şi de părtăşia sa cu Dumnezeu. Toate acestea sunt strâns legate.<br />
- Când vorbiţi de cunoaşterea lui Dumnezeu, îmi aduc am<strong>in</strong>te de un tropar luat d<strong>in</strong> Vechiul<br />
Legământ, unde Dumnezeu este numit „Dumnezeu al cunoaşterii", spuse Păr<strong>in</strong>tele Filip. Cunoaşterea<br />
lui Dumnezeu este unică sau multiplă ?<br />
- Dumnezeu este unul, însă omul dobândeşte cunoaşterea lui Dumnezeu potrivit cu starea sa<br />
duhovnicească. Cu cât este mai curăţit, lum<strong>in</strong>at şi îndumnezeit, cu aţâţ sporeşte cunoaşterea sa<br />
duhovnicească. D<strong>in</strong> această pric<strong>in</strong>ă putem spune ceea ce a spus mama proorocului Samuil, că<br />
Dumnezeu este Dumnezeul cunoaşterii. Dumnezeu Se descoperă pe potriva stării duhovniceşti a<br />
omului.<br />
Vederea lui Dumnezeu<br />
- Aţi spus că vederea lui Dumnezeu este rezultatul bunăvoirii lui Dumnezeu faţă de cel care a<br />
fost mai întâi curăţit şi lum<strong>in</strong>at, spuse Va<strong>si</strong>le. Cum se explică faptul că Apostolul Pavel L-a văzut pe<br />
Hristos pe când era un prigonitor al lui Hristos ?<br />
- Cazul Apostolului Pavel trebuie cercetat cu deosebită atenţie şi amănunţit. Dacă ar fi să<br />
subl<strong>in</strong>iez câteva lucruri, aş spune următoarele. Nimic nu-L poate opri pe Dumnezeu să Se descopere<br />
pe S<strong>in</strong>e chiar potrivnicilor Săi. Şi, într-adevăr, vedem acest lucru în multe cazuri, dar mai ales în<br />
cazul Apostolului Pavel. Dumnezeu îl poate face pe om să zărească slava Sa cea necreată chiar şi<br />
îna<strong>in</strong>te de Botez.<br />
- Cum poate avea loc acest lucru îna<strong>in</strong>te de Botez ?<br />
- Avem exemple anume în Sfânta Scriptură. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a ajuns la<br />
îndumnezeire îna<strong>in</strong>te de vizita îngerului şi de cuv<strong>in</strong>tele sale de întâmp<strong>in</strong>are: „Duhul Sfânt se va<br />
pogorî peste t<strong>in</strong>e şi puterea celui preaînalt te va umbri" (Luca 1, 35). Ea a ajuns la îndumnezeire chiar<br />
îna<strong>in</strong>te de a primi Duhul Sfânt pr<strong>in</strong> Care a zămislit Cuvântul lui Dumnezeu. La fel şi cei trei<br />
Apostoli, încă îna<strong>in</strong>te de a fi botezaţi în ziua C<strong>in</strong>cizecimii, au văzut pe Muntele Tabor slava<br />
dumnezeirii. Ei au auzit glasul Tatălui şi L-au văzut pe Duhul Sfânt - norul lum<strong>in</strong>os care i-a umbrit.<br />
Astfel ei au ajuns la îndumnezeire încă îna<strong>in</strong>te de Cruce, de învierea Domnului şi de C<strong>in</strong>cizecime, iar<br />
proorocii au ajuns la vederea lui Hristos încă îna<strong>in</strong>te de întruparea Sa.<br />
- Cu alte cuv<strong>in</strong>te, îndumnezeirea şi vederea dumnezeiască au avut loc îna<strong>in</strong>e de întruparea şi<br />
învierea lui Hristos ?<br />
- Da, aşa este. Vederea lui Dumnezeu presupune îndumnezeirea omului. Însă îndumnezeirea<br />
proorocilor era vremelnică, iar moartea nu fusese desfi<strong>in</strong>ţată ontologic şi de aceea ei au ajuns în<br />
Hades. Îndumnezeire reală avem în cazul celor trei Apostoli de pe Muntele Taborului, pentru că ei au<br />
văzut slava lui Dumnezeu pr<strong>in</strong> îndumnezeire. Totuşi, deşi vedeau Lum<strong>in</strong>a cea necreată pr<strong>in</strong><br />
55