01.05.2013 Views

Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

- Care este <strong>in</strong>văţătura proprie Sfîntului Grigorie Palama despre cunoaşterea lui Dumnezeu?<br />

- Dacă tot am deschis subiectul, nu îl putem închide brusc. Sfîntul Grigorie învaţă că vederea<br />

lui Dumnezeu nu are loc în afară, ci lăuntric. Omul ajunge la vederea Lum<strong>in</strong>ii celei necreate pr<strong>in</strong><br />

îndumnezeire, nu doar pr<strong>in</strong> vedere d<strong>in</strong> afară. Omul vede lum<strong>in</strong>a necreată pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mţirea m<strong>in</strong>tală<br />

lăuntrică, ce a fost deja curăţită. El o vede chiar şi cu <strong>si</strong>mţurile sale trupeşti, care însă au fost<br />

preschimbate, astfel încît să fie în stare a primi vederea dumnezeiască. Deci omul îl vede pe<br />

Dumnezeu pr<strong>in</strong> îndumnezeire. Ficare prooroc ajunge la îndumnezeire, şi pr<strong>in</strong> îndumnezeire zăreşte<br />

Lum<strong>in</strong>a necreată. însă îndumnezeirea omului este, de fapt, unirea şi părtăşia sa cu Dumnezeu. îndumnezeirea<br />

nu este o putere d<strong>in</strong> afară, ci părtăşie cu Dumnezeu; este participare şi părtăşie la<br />

lucrarea în-dumnezeitoare. Când omul ajunge la unirea şi părtăşia cu Dumnezeu, dobândeşte<br />

cunoaşterea lui Dumnezeu. Repet, cunoaşterea lui Dumnezeu este roadă unirii omului cu Dumnezeu.<br />

Iar cunoaşterea lui Dumnezeu este deasupra oricărei cunoaşteri omeneşti. Ea covârşeşte nu doar<br />

cunoaşterea omenească, ci şi învăţătura Sf<strong>in</strong>telor Scripturi. Vederea Lum<strong>in</strong>ii necreate este şi d<strong>in</strong>colo<br />

de <strong>si</strong>mţire, şi pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mţire, căci, aşa cum am spus mai îna<strong>in</strong>te, <strong>si</strong>mţirile trupeşti sunt şi ele<br />

preschimbate, dându-i-se astfel omului să-L vadă pe Dumnezeu. Nu numai că această cunoaştere este<br />

mai presus de orice cunoaştere omenească, ci este şi mai presus de virtute. Deci Sfântul Grigorie<br />

Palama leagă cunoaşterea lui Dumnezeu de vederea Lum<strong>in</strong>ii celei necreate, de îndumnezeirea omului<br />

şi de părtăşia sa cu Dumnezeu. Toate acestea sunt strâns legate.<br />

- Când vorbiţi de cunoaşterea lui Dumnezeu, îmi aduc am<strong>in</strong>te de un tropar luat d<strong>in</strong> Vechiul<br />

Legământ, unde Dumnezeu este numit „Dumnezeu al cunoaşterii", spuse Păr<strong>in</strong>tele Filip. Cunoaşterea<br />

lui Dumnezeu este unică sau multiplă ?<br />

- Dumnezeu este unul, însă omul dobândeşte cunoaşterea lui Dumnezeu potrivit cu starea sa<br />

duhovnicească. Cu cât este mai curăţit, lum<strong>in</strong>at şi îndumnezeit, cu aţâţ sporeşte cunoaşterea sa<br />

duhovnicească. D<strong>in</strong> această pric<strong>in</strong>ă putem spune ceea ce a spus mama proorocului Samuil, că<br />

Dumnezeu este Dumnezeul cunoaşterii. Dumnezeu Se descoperă pe potriva stării duhovniceşti a<br />

omului.<br />

Vederea lui Dumnezeu<br />

- Aţi spus că vederea lui Dumnezeu este rezultatul bunăvoirii lui Dumnezeu faţă de cel care a<br />

fost mai întâi curăţit şi lum<strong>in</strong>at, spuse Va<strong>si</strong>le. Cum se explică faptul că Apostolul Pavel L-a văzut pe<br />

Hristos pe când era un prigonitor al lui Hristos ?<br />

- Cazul Apostolului Pavel trebuie cercetat cu deosebită atenţie şi amănunţit. Dacă ar fi să<br />

subl<strong>in</strong>iez câteva lucruri, aş spune următoarele. Nimic nu-L poate opri pe Dumnezeu să Se descopere<br />

pe S<strong>in</strong>e chiar potrivnicilor Săi. Şi, într-adevăr, vedem acest lucru în multe cazuri, dar mai ales în<br />

cazul Apostolului Pavel. Dumnezeu îl poate face pe om să zărească slava Sa cea necreată chiar şi<br />

îna<strong>in</strong>te de Botez.<br />

- Cum poate avea loc acest lucru îna<strong>in</strong>te de Botez ?<br />

- Avem exemple anume în Sfânta Scriptură. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a ajuns la<br />

îndumnezeire îna<strong>in</strong>te de vizita îngerului şi de cuv<strong>in</strong>tele sale de întâmp<strong>in</strong>are: „Duhul Sfânt se va<br />

pogorî peste t<strong>in</strong>e şi puterea celui preaînalt te va umbri" (Luca 1, 35). Ea a ajuns la îndumnezeire chiar<br />

îna<strong>in</strong>te de a primi Duhul Sfânt pr<strong>in</strong> Care a zămislit Cuvântul lui Dumnezeu. La fel şi cei trei<br />

Apostoli, încă îna<strong>in</strong>te de a fi botezaţi în ziua C<strong>in</strong>cizecimii, au văzut pe Muntele Tabor slava<br />

dumnezeirii. Ei au auzit glasul Tatălui şi L-au văzut pe Duhul Sfânt - norul lum<strong>in</strong>os care i-a umbrit.<br />

Astfel ei au ajuns la îndumnezeire încă îna<strong>in</strong>te de Cruce, de învierea Domnului şi de C<strong>in</strong>cizecime, iar<br />

proorocii au ajuns la vederea lui Hristos încă îna<strong>in</strong>te de întruparea Sa.<br />

- Cu alte cuv<strong>in</strong>te, îndumnezeirea şi vederea dumnezeiască au avut loc îna<strong>in</strong>e de întruparea şi<br />

învierea lui Hristos ?<br />

- Da, aşa este. Vederea lui Dumnezeu presupune îndumnezeirea omului. Însă îndumnezeirea<br />

proorocilor era vremelnică, iar moartea nu fusese desfi<strong>in</strong>ţată ontologic şi de aceea ei au ajuns în<br />

Hades. Îndumnezeire reală avem în cazul celor trei Apostoli de pe Muntele Taborului, pentru că ei au<br />

văzut slava lui Dumnezeu pr<strong>in</strong> îndumnezeire. Totuşi, deşi vedeau Lum<strong>in</strong>a cea necreată pr<strong>in</strong><br />

55

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!