Cred că renaşterea artelor liturgice care nu înfăţişează curăţirea, lum<strong>in</strong>area şi îndumnezeirea, şi nu conduce la ele, nu este ortodoxă, în ciuda conformităţii exterioare. Este doar o cultivare a tradiţiei şi a artei. Apstolul Pavel, de pildă, trăia întreaga tradiţie rab<strong>in</strong>ică a vremii sale; totuşi a luptat împotriva lui Hristos. Avea osârdie pentru Dumnezeu, însă osârdia sa nu corespundea cunoaşterii. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi cu noi. De asemenea, este cu put<strong>in</strong>ţă ca un om îndumnezeit de astăzi să exprime predania în chip diferit, în ceea ce priveşte artele liturgice; fireşte, fără a se înstră<strong>in</strong>a de structura de temelie a tradiţiei bizant<strong>in</strong>e. Aceasta se întâmplă pentru că Sfântul dobândeşte Predania, este purtător al Predaniei şi apoi creează Predanie. Obiceiurile şi legătura lor cu tămăduirea omului - Există mulţi oameni astăzi care urmăresc reînvierea obiceiurilor vechi, tradiţionale. Cum vedeţi acest lucru ? - Nu pot să îl resp<strong>in</strong>g. Omul şi-a dat seama că <strong>in</strong>vazia duhului apusean a omorât <strong>si</strong>mţirile şi a distrus legăturile între persoane. De aceea încearcă să reînvie vechi feluri de trai, care sunt mai umane. Însă atât ethosul, cât şi obiceiurile poporului nostru, ca şi feluritele obiecte pe care le folosea, nu erau stră<strong>in</strong>e de metoda Bisericii, pr<strong>in</strong> care omul este condus la îndumnezeire. De<strong>si</strong>gur, spun asta cu unele rezerve fi<strong>in</strong>dcă multe obiceiuri sunt produsul şi rămăşiţa idolatriei, ca şi a superstiţiilor poporului. Căci, d<strong>in</strong> nefericire, în trecut ca şi astăzi, precumpăneau o mulţime de superstiţii. Noi <strong>si</strong>mţim Biserica şi pe Dumnezeu ca pe C<strong>in</strong>eva care ne ajută ca treburile să ne meargă b<strong>in</strong>e. Deci facem sfeştanie ca să avem o recoltă bună. Şi, într-adevăr, nu resp<strong>in</strong>gem aceste lucruri. însă când sunt despr<strong>in</strong>se de întreaga metodă a Bisericii, de treptele desăvârşirii duhovniceşti - curăţire, lum<strong>in</strong>are şi îndumnezeire - ele sunt forme moarte, <strong>in</strong>capabile să-l ajute pe om. Ele dau o stare de automulţumire şi multe iluzii legate de v<strong>in</strong>decare. Oamenii cred că astfel vor afla o viaţă mai frumoasă şi sunt frustraţi când nu se întâmplă aşa. Eu cred că, dimpotrivă, omul care tăieşte predania i<strong>si</strong>hastă a Bisericii - care, repet, se concentrează asupra curăţirii, lum<strong>in</strong>ării şi îndum-nezeirii - poate trăi predania ortodoxă chiar într-un apartament de bloc, chiar în oraşele contemporane cu cele mai nefavorabile condiţii exterioare. Mulţi d<strong>in</strong>tre noii mucenici au fost slujitorii căpeteniilor turceşti, în afară, ei slujeau Imperiul Otoman, care lupta împotriva creşt<strong>in</strong>ătăţii. Chiar şi aşa, ei au păstrat predania şi au ajuns la vederea lui Dumnezeu, la mucenicie şi la îndumnezeire. Căci mulţi d<strong>in</strong>tre noii mucenici, după cum vedem în vieţile lor, au avut vederea lui Dumnezeu îna<strong>in</strong>te de mucenicie; şi de aceea mucenicia lor a fost roadă contemplaţiei. 7. Concluzie Astfel pot să închei cu ceea ce am spus în predica d<strong>in</strong> biserica dumneavoastră, acum câteva zile: Ceea ce-l face pe om ortodox nu este stăru<strong>in</strong>ţa sa faţă de latura exterioară a Predaniei, ci experierea aspectului ei lăuntric, adică metoda ascetică- curăţirea, lum<strong>in</strong>area şi îndumnezeirea. Această metodă, aceste trepte ale vieţii duhovniceşti sunt temelia dogmelor, temelia artei bisericeşti, dar şi cauza care dă naştere obiceiurilor şi dat<strong>in</strong>ilor poporului nostru, căci aceasta este teologia de care erau pătrunşi străbunii noştri îna<strong>in</strong>te de a fi fost occidentalizaţi. D<strong>in</strong> această pric<strong>in</strong>ă trebuie să avem râvnă pentru păstrarea aspectului lăuntric al Predaniei, metoda evlaviei ortodoxe pr<strong>in</strong> care suntem v<strong>in</strong>decaţi, şi atunci vom fi adevăraţi râvnitori ai obiceiurilor păr<strong>in</strong>teşti. Căci, în afara metodei de v<strong>in</strong>decare, chiar având bunăvo<strong>in</strong>ţă, suntem în primejdie de a ne face vrăjmaşii şi potrivnicii Predaniei <strong>Ortodox</strong>e. În acest punct, convorbirea s-a încheiat la fel de <strong>si</strong>mplu precum începuse. Şi totuşi în <strong>si</strong>mplitate se vădesc marile adevăruri! Adevăruri care ne pot face <strong>si</strong>mpli în măreţie şi mari în <strong>si</strong>mplitate. Oricum, aşa este Biserica <strong>Ortodox</strong>ă: săracă, dar având înlăuntrul ei o comoară nemaivăzută; răstignită, dar având slava lui Hristos Cel înviat. În Biserică putem trăi slava veşnică şi fără de sfârşit într-o părelnică moarte. Căci d<strong>in</strong> mormânt izvorăşte pl<strong>in</strong>ătatea vieţii. 62
Cupr<strong>in</strong>s Prefaţă la ediţia engleză Introducere Prima întâlnire Predica Întâlnirea de la centrul eparhial 1. <strong>Ortodox</strong>ia ca metodă de v<strong>in</strong>decare 2. <strong>Boala</strong> <strong>sufletului</strong> 3. Tămăduirea <strong>sufletului</strong> 4. Cunoaşterea lui Dumnezeu 5. Monahismul ortodox 6. Predania <strong>Ortodox</strong>ă 7. Concluzie 63
- Page 3 and 4:
Redactor: Ileana Buculei Grafică:
- Page 5 and 6:
greşeli grave. De aceea pune cam p
- Page 7 and 8:
omului şi felul în care el trăie
- Page 9 and 10:
Pe când eram student la universita
- Page 11 and 12:
Nyssei vorbeşte şi el de mai mult
- Page 13 and 14: îndumnezeit se întoarce la starea
- Page 15 and 16: Părinţilor Capadocieni, persoana
- Page 17 and 18: virtuţi, însă virtuţile fireşt
- Page 19 and 20: sporim simţămintele religioase, c
- Page 21 and 22: - Cred, spuse Athanasie, că vechea
- Page 23 and 24: fel se întâmplă şi cu duhul car
- Page 25 and 26: adevăratei sale identităţi o va
- Page 27 and 28: Cu cât omul este mai bolnav psihic
- Page 29 and 30: Oameni netămăduiţi, în curs de
- Page 31 and 32: ) Conştientizarea bolii Pe locul d
- Page 33 and 34: Descoperirea de la Hristos. Era pur
- Page 35 and 36: îndumnezeirea - sunt legate şi id
- Page 37 and 38: deosebi gândurile şi energiile. E
- Page 39 and 40: - Credeţi că duhovnicul poate dev
- Page 41 and 42: am putea spune, la starea de dinain
- Page 43 and 44: începutul vieţii duhovniceşti, a
- Page 45 and 46: primeşte chipurile de la simţire
- Page 47 and 48: păzim simţirile. Trebuie să priv
- Page 49 and 50: firească spre a putea fi întoars
- Page 51 and 52: încercat, iscusit în acest războ
- Page 53 and 54: pricină Sfântul Ioan Gură de Aur
- Page 55 and 56: împreună cu catehumenii. O altă
- Page 57 and 58: - Care este invăţătura proprie S
- Page 59 and 60: Dumnezeu, cunoaşterea lui Dumnezeu
- Page 61 and 62: Viaţa de la Sfântul Munte ca mode
- Page 63: nădejdea şi putinţa de a afla me