Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
pric<strong>in</strong>ă Sfântul Ioan Gură de Aur învaţă că <strong>in</strong>existenţa acestui dar astăzi este semnul sporirii şi<br />
statornicirii cred<strong>in</strong>ţei.<br />
- De ce aţi spus mai îna<strong>in</strong>te „C<strong>in</strong>e v-a spus că acest dar a dispărut ?"<br />
- Nu m-aţi lăsat să term<strong>in</strong>. Darul vorbirii în limbi stră<strong>in</strong>e era împreunat cu rugăciunea<br />
lăuntrică neîncetată. Apostolul Pavel spune în chip grăitor: „Pentru aceasta şi Dumnezeu pre Dânsul<br />
au prea înălţat, şi au dăruit Lui nume care este peste tot numele: ca întru numele lui Iisus tot<br />
genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti, şi al celor de dedesubt; şi toată limba să<br />
mărturisească că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl" (Filip. 2, 9-11). În acest<br />
pasaj apostolic este vădită legătura rugăciunii m<strong>in</strong>ţii în numele lui Hristos cu expre<strong>si</strong>a toată limba.<br />
Numele lui Hristos - care este rostit în <strong>in</strong>imă şi este un semn al energiei lui Dumnezeu în noi, semnul<br />
că ne-am făcut templu al Duhului Preasfânt - este o mare putere care supune toate celelalte puteri şi,<br />
fireşte, pe stăpânitorul lumii acesteia, diavolul. Aceasta este rugăciunea m<strong>in</strong>ţii. Apostolii cunoşteau<br />
rugăciunea lăuntrică. Apostolul Pavel este foarte explicit: „Ci vă umpleţi de Duhul, vorb<strong>in</strong>d între voi<br />
în psalmi, în laude şi cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând întru <strong>in</strong>imile voastre Domnului" (Efes.<br />
5, 18-19). Rostirea de psalmi şi cântarea de laude şi cântări duhovniceşti este rugăciunea m<strong>in</strong>tală,<br />
care se lucrează în <strong>in</strong>imă pr<strong>in</strong> energia Preasfântului Duh. Acest dar nu a pierit nicicând d<strong>in</strong> Biserică.<br />
Tocmai de aceea putem spune cu <strong>si</strong>guranţă că cei care au rugăciunea m<strong>in</strong>ţii sau a <strong>in</strong>imii au darul<br />
vorbirii în limbi, fi<strong>in</strong>dcă ei vorbesc în „limbile" îngerilor.<br />
- Apostolul Pavel porunceşte creşt<strong>in</strong>ilor să se roage neîncetat, spuse Păr<strong>in</strong>tele Filip. Oare acea<br />
rugăciune este rugăciunea m<strong>in</strong>ţii sau a <strong>in</strong>imii ?<br />
- Într-adevăr, este rugăciunea m<strong>in</strong>ţii. Este un îndemn către creşt<strong>in</strong>ii d<strong>in</strong> Tesalonic: „Pururea<br />
vă bucuraţi. Neîncetat vă rugaţi" (1 Tes. 16-17). Este foarte important să se spună că rugăciunea<br />
m<strong>in</strong>ţii este o îndatorire şi pentru mireni, pentru creşt<strong>in</strong>ii care trăiesc în lume. Pe atunci, de bună<br />
seamă, nu exista monahism, ci toţi creşt<strong>in</strong>ii duceau viaţă monahicească. Toţi cei care primiseră<br />
botezul pr<strong>in</strong> apă şi apoi Botezul pr<strong>in</strong> Duhul erau temple ale Duhului Sfânt şi aveau cu <strong>si</strong>guranţă<br />
rugăciune m<strong>in</strong>tală lăuntrică.<br />
- Totuşi cum poate avea c<strong>in</strong>eva pomenirea neîncetată a lui Dumnezeu ? Cum se poate ruga<br />
c<strong>in</strong>eva neîncetat în <strong>in</strong>imă ? Nu este oare stânjenit de îndeletnicirile sale de fiecare zi ?<br />
- Întrucât dist<strong>in</strong>gem m<strong>in</strong>tea de raţiune şi, de<strong>si</strong>gur, rugăciunea m<strong>in</strong>ţii de rugăciunea înţelegerii,<br />
putem spune că cele două lucrări se pot desfăşura în paralel. Raţiunea se ocupă de cele pământeşti<br />
sau de slujirea înţelegătoare; în acelaşi timp, m<strong>in</strong>tea poate avea necontenita pomenire a lui<br />
Dumnezeu, rugându-se mereu. Când Sf<strong>in</strong>ţii Păr<strong>in</strong>ţi spun că trebuie să lepădăm toate gândurile, ei<br />
înţeleg mai ales că trebuie să ni le scoatem d<strong>in</strong> m<strong>in</strong>te, iar aceasta este de fapt curăţirea m<strong>in</strong>ţii. Toate<br />
gândurile părăsesc m<strong>in</strong>tea, rămânând acolo pomenirea lui Dumnezeu, numele lui Hristos, rugăciunea<br />
num<strong>in</strong>du-se rugăciune de un <strong>si</strong>ngur gând; însă raţiunea poate avea gânduri.<br />
- Lucrurile acestea nu se pot înţelege.<br />
- Adevărat, nu se pot înţelege, pentru că nu avem o experienţă pe măsura lor. însă cei care au<br />
asemenea experienţă spun că, aflându-se în starea lum<strong>in</strong>ării m<strong>in</strong>ţii, omul se ocupă de grijile<br />
pământeşti fără ca m<strong>in</strong>tea sa să înceteze a se ruga. Şi nu numai că m<strong>in</strong>tea se roagă, ci şi ascultă<br />
rugăciunea care se rosteşte în <strong>in</strong>imă. Am să am<strong>in</strong>tesc cuv<strong>in</strong>tele Sfântului Va<strong>si</strong>le cel Mare, ca să vă<br />
arăt că toate acestea nu sunt învăţături noi, ieşite d<strong>in</strong> speculaţiile noastre. într-o scrisoare către<br />
Sfântul Grigorie Teologul, el descrie starea i<strong>si</strong>-hiei m<strong>in</strong>ţii, starea în care m<strong>in</strong>tea este lum<strong>in</strong>ată, având<br />
pomenirea neîncetată a numelui lui Hristos. Sfântul Va<strong>si</strong>le spune că m<strong>in</strong>tea nu trebuie să rătăcească,<br />
ci trebuie îndreptată către Dumnezeu şi numai Dumnezeu să locuiască în ea. Trebuie să ne ţ<strong>in</strong>em<br />
m<strong>in</strong>tea în starea i<strong>si</strong>hiei. Aici nu se referă la raţiune, ci la m<strong>in</strong>te. M<strong>in</strong>tea nu trebuie să se răspândească<br />
în lume pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mţuri, nici să se împrăştie în afară, ci trebuie să se întoarcă spre <strong>si</strong>ne şi de acolo să urce<br />
la Dumnezeu. Aceasta este mişcarea ciclică a m<strong>in</strong>ţii. În cont<strong>in</strong>uare, Sfântul Va<strong>si</strong>le cel Mare învaţă:<br />
„Sălăşluirea lăuntrică a lui Dumnezeu aceasta este: să-L avem pe Dumnezeu în noi înş<strong>in</strong>e statornicit<br />
cu pomenirea". Cea mai puternică dovadă că Dumnezeu sălăşluieşte în <strong>in</strong>ima noastră este atunci când<br />
rugăciunea m<strong>in</strong>ţii lucrează în noi neîncetata pomenire a lui Dumnezeu. Iar templu al lui Dumnezeu<br />
ne facem atunci „când urmarea pomenirii nu se întrerupe de grijile pământeşti, nici se mai clat<strong>in</strong>ă<br />
m<strong>in</strong>tea de sufer<strong>in</strong>ţele venite pre neaşteptate". Aici se vădeşte limpede duhul i<strong>si</strong>hiei m<strong>in</strong>ţii. Sfântul<br />
51