Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
găsesc nici o deosebire faţă de învăţătura budistă, socot<strong>in</strong>d că budiştii şi Păr<strong>in</strong>ţii trezvitori spun<br />
aceleaşi lucruri. Ca să nu mai spun că această cunoaştere omenească, ce pune accentul pe raţiune, cupr<strong>in</strong>de<br />
o oarecare părere de <strong>si</strong>ne pe care Păr<strong>in</strong>ţii o numesc „bogăţie a gândirii" (plouto tis dianoias);<br />
ca urmare, omul se umple de mulţumire de <strong>si</strong>ne şi întemeiere în <strong>si</strong>ne. Şi oriunde se află mulţumire de<br />
<strong>si</strong>ne şi întemeiere în <strong>si</strong>ne, harul lui Hristos nu mai poate lucra.<br />
- Ce credeţi că trebuie făcut în aceste cazuri ? Altfel spus, eu am studiat p<strong>si</strong>hologia şi sunt<br />
familiarizat cu feluritele şcoli de p<strong>si</strong>hologie, pe temeiul cărora analizez oamenii. Oare nu mai pot să<br />
dobândesc o înţelegere clară a <strong>Ortodox</strong>iei ? Şi dacă este aşa, cum pot să scap d<strong>in</strong> această stare<br />
îngrozitoare ?<br />
- Întrebarea dumneavoastră este dificilă. Într-adevăr, este o problemă. Însă omul poate fi<br />
tămăduit. Există două căi pr<strong>in</strong>cipale de tămăduire.<br />
Una este pără<strong>si</strong>rea acestei „bogăţii" a gândirii. Sfântul Nichita Stimatul, vorb<strong>in</strong>d despre<br />
sărăcie, susţ<strong>in</strong>e că ea nu este doar lepădarea de bunurile materialnice, ci <strong>si</strong> dezicerea de „bogăţia"<br />
gândirii. De altfel, pot adăuga că sărăcia duhovnicească este lepădarea întregii cunoaşteri pe care<br />
omul a dobândit-o mai îna<strong>in</strong>te, pe când trăia după trup. Sfântul Thalas<strong>si</strong>e spune că sărăcia m<strong>in</strong>tală<br />
este desăvârşita nepătimire, starea în care m<strong>in</strong>tea despătimită este slobozită d<strong>in</strong> temniţa <strong>si</strong>mţurilor şi a<br />
celor care ţ<strong>in</strong> de <strong>si</strong>mţuri. Când c<strong>in</strong>eva posedă o astfel de cunoaştere filozofică sau p<strong>si</strong>hologică şi se<br />
apropie de Biserică, păstrând toate înlăuntrul său, în clipele de mare adâncire lăuntrică poate să ia<br />
această cunoaştere drept contemplare mistică. Apoi omul crede că starea sa este descoperirea lui<br />
Dumnezeu şi astfel prihăneşte neprihănita şi curata învăţătură a lui Hristos.<br />
A doua cale de tămăduire este trecerea omului pr<strong>in</strong>tr-o adâncă pocă<strong>in</strong>ţă. Pocă<strong>in</strong>ţa adâncă<br />
înseamnă pătrunderea harului necreat al lui Dumnezeu în <strong>in</strong>ima omului; el arde patimile şi-l face pe<br />
om purtător al dumnezeieştii Descoperiri. D<strong>in</strong> această pric<strong>in</strong>ă, când citim scrierile patristice trebuie<br />
să ne despr<strong>in</strong>dem de cunoşt<strong>in</strong>ţele şi ideile trecutului, spre a dobândi o înţelegere clară a <strong>Ortodox</strong>iei.<br />
Accentuez aceste lucruri, ca să nu faceţi paralele cu cunoaşterea p<strong>si</strong>hologică ce precumpăneşte astăzi.<br />
Este o mare primejdie a vedea viaţa duhovnicească d<strong>in</strong>lăuntrul tâlcuirilor date de <strong>si</strong>stemele<br />
p<strong>si</strong>hologice antropocentrice de astăzi.<br />
- Vă mulţumesc pentru lămurire, spuse Constant<strong>in</strong>. V-aş ruga, dacă doriţi, să analizaţi pentru<br />
noi boala <strong>sufletului</strong>, ca să ne putem da seama de deosebire.<br />
Sufletul omului<br />
- Pentru a vorbi de boala <strong>sufletului</strong>, trebuie întâi să vedem ce anume este sufletul, acesta fi<strong>in</strong>d<br />
unul d<strong>in</strong> punctele slabe ale multor şcoli p<strong>si</strong>hologice atunci când vorbesc despre p<strong>si</strong>hoterapie; ele şiau<br />
dat seama că nu putem vorbi despre boala şi terapia <strong>sufletului</strong> dacă nu-i dăm acestuia conţ<strong>in</strong>ut<br />
ontologic. De aceea cred că <strong>Ortodox</strong>ia, cu predania sa trezvitoare, are de jucat un rol însemnat în ziua<br />
de azi chiar şi în acest caz. Voi încerca să analizez subiectul cât mai <strong>si</strong>mplu.<br />
După învăţătura Păr<strong>in</strong>ţilor, omul este după chipul lui Dumnezeu. El nu-şi raportează viaţa la<br />
<strong>si</strong>ne, ci la Dumnezeu. Hristos este chipul lui Dumnezeu, cum spune Apostolul Pavel: „Carele este<br />
chipul lui Dumnezeu celui nevăzut" (Colos. 1, 15), iar omul este după chipul lui Hristos. Deci omul<br />
este chip al chipului. Omul a fost făcut după chipul lui Dumnezeu şi trebuie să ajungă la asemănarea<br />
cu El. După învăţătura Sfântului Maxim Mărturi<strong>si</strong>torul, chipul lui Dumnezeu înseamnă „să fie şi în<br />
veci să fie"; iar asemănarea lui Dumnezeu înseamnă „înţelepciune" şi „bunătate". Putem spune că să<br />
fie şi în veci să fie este chiar firea omului, iar „înţelepciunea" şi „bunătatea" ţ<strong>in</strong> de „persoana sa".<br />
Deci când sufletul omului nu se mişcă înspre asemănarea lui Dumnezeu - care este îndum-nezeire -<br />
când nu trăieşte în chip dumnezeiesc, când nu are înlăuntrul său lucrarea Duhului Sfânt, atunci este<br />
mort. Nu numai că este cupr<strong>in</strong>s de boală, ci este mort. Trebuie să lămuresc faptul că sufletul este<br />
zidirea lui Dumnezeu. Toate cele zidite de Dumnezeu au un început şi un sfârşit. Totuşi Dumnezeu a<br />
dorit să zidească şi să facă sufletul nemuritor. Astfel că sufletul, muritor d<strong>in</strong> fire, este nemuritor pr<strong>in</strong><br />
har. Este nemuritor pentru că aşa doreşte Dumnezeu. Pr<strong>in</strong> urmare, nu putem privi sufletul<br />
<strong>in</strong>dependent de Dumnezeu. Tocmai această afirmaţie arată deosebirea faţă de vechile idei filozofice<br />
despre suflet, însă şi faţă de poziţiile p<strong>si</strong>hologice moderne.<br />
18