Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Va<strong>si</strong>le cel Mare nu spune că rugăciunea m<strong>in</strong>ţii lucrează când încetează grijile pământeşti, nici că<br />
rugăciunea m<strong>in</strong>ţii încetează când suntem necontenit ocupaţi cu treburile d<strong>in</strong> afară, ci că m<strong>in</strong>tea are<br />
neîncetata pomenire a lui Dumnezeu în ciuda tuturor grijilor pământeşti. Deci m<strong>in</strong>tea este orânduită<br />
du-hovniceşte, iar această orânduire este pr<strong>in</strong>cipalul ţel al meşteşugului ortodox de tămăduire.<br />
Urmărim să ne punem m<strong>in</strong>tea în rânduială, astfel încât ea să se lum<strong>in</strong>eze şi omul să dev<strong>in</strong>ă bun<br />
călugăr, bun soţ, bun păr<strong>in</strong>te şi bun coleg.<br />
- Însă asta este starea creşt<strong>in</strong>ilor desăvârşiţi, spuse Va<strong>si</strong>le.<br />
- Nu este starea celor desăvârşiţi. Aşa cum am spus îna<strong>in</strong>te, este treapta lum<strong>in</strong>ării m<strong>in</strong>ţii; şi<br />
există mulţi creşt<strong>in</strong>i care au parte de experierea ei când încep cu mare râvnă viaţa duhovnicească. Li<br />
se dă ca un dar, spre a-i face în stare să-şi urmeze viaţa duhovnicească şi să facă d<strong>in</strong> ea o stare<br />
permanentă. În orice caz, rugăciunea m<strong>in</strong>ţii este una d<strong>in</strong> primele trepte ale vederii lui Dumnezeu.<br />
Oric<strong>in</strong>e îşi curăţeşte m<strong>in</strong>tea pr<strong>in</strong> pocă<strong>in</strong>ţă şi pr<strong>in</strong> întreaga predanie de nevo<strong>in</strong>ţă a Bisericii se<br />
lum<strong>in</strong>ează, iar rugăciunea m<strong>in</strong>ţii porneşte de îndată. Tot d<strong>in</strong> această stare omul poate ajunge la<br />
vederea Lum<strong>in</strong>ii necreate, dacă voieşte Dumnezeu. Vederea poate fi de scurtă sau de lungă durată,<br />
omul întorcându-se de îndată la starea rugăciunii m<strong>in</strong>ţii. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, rugăciunea m<strong>in</strong>ţii -<br />
rugăciunea <strong>in</strong>imii -este o stare permanentă pentru adevăraţii creşt<strong>in</strong>i care sunt botezaţi şi cu Botezul<br />
Duhului. Există chiar mulţi Păr<strong>in</strong>ţi deosebitori care, studi<strong>in</strong>d scrierile altora, sunt în stare să discearnă<br />
dacă scriitorul era pe treapta curăţirii, a lum<strong>in</strong>ării sau a vederii lui Dumnezeu. Treapta cea mai înaltă<br />
a vederii dumnezeieşti se cheamă răpire; omul este înălţat în Rai şi aude cuv<strong>in</strong>te negrăite. Se poate ca<br />
în timpul lum<strong>in</strong>ării şi vederii duhovniceşti să vadă slava lui Dumnezeu, fi<strong>in</strong>d în acelaşi timp conştient<br />
de realitatea înconjurătoare. Se poate întâmpla să vadă două lum<strong>in</strong>i, cea dumnezeiască şi cea creată,<br />
aşa cum cei trei ucenici pe Muntele Tabor au zărit slava feţei lui Hristos şi au spus: „B<strong>in</strong>e este nouă a<br />
fi aici". Însă nu ar fi putut spune acelaşi lucru când norul lum<strong>in</strong>os i-a umbrit pe ei şi au căzut cu<br />
feţele la pământ.<br />
- Cum putem deosebi rugăciunea înţelegerii de rugăciunea m<strong>in</strong>ţii ? Există semne<br />
deosebitoare?<br />
- Fără îndoială că există. Atâta vreme cât ne luptăm cu patimile, rugăciunea m<strong>in</strong>ţii nu este<br />
lucrătoare în <strong>in</strong>ima noastră. Chiar de avem pomenire neîncetată a lui Dumnezeu, adică rostirea<br />
repetată a rugăciunii, ea este rugăciune a înţelegerii. Rugăciunea este rostită de raţiune, nu de <strong>in</strong>imă.<br />
Însă când se pune în lucrare rugăciunea m<strong>in</strong>ţii, nu numai că ne îndepărtăm de păcat, ci şi păcatul fuge<br />
de la noi, şi astfel putem trăi ne-pătimirea. Patimile nu mai sunt lucrătoare. Se vădeşte adevărul celor<br />
spuse de Apostolul Pavel: „Cu duhul să umblaţi şi pofta trupului nu o veţi săvârşi" (Galat. 5, 16). De<br />
asemenea, mărturi<strong>si</strong>rea lui Hristos este semn că rugăciunea m<strong>in</strong>ţii este lucrătoare. Când c<strong>in</strong>eva se<br />
leapădă de Hristos, nu are rugăciunea m<strong>in</strong>ţii. Când mucenicii sufereau mucenicia, se aflau în starea<br />
vederii lui Dumnezeu, ale cărei prime trepte cupr<strong>in</strong>d şi lum<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>ţii, adică rugăciunea lăuntrică<br />
neîncetată, însă creşt<strong>in</strong>ii care au fost duşi la judecată şi s-au lepădat de Hristos, au fost scoşi d<strong>in</strong><br />
Biserică, fi<strong>in</strong>d nevoiţi să urmeze un nou tratament întru pocă<strong>in</strong>ţă, spre a se uni d<strong>in</strong> nou cu Biserica şi<br />
a se face iarăşi mădularele ei. După împl<strong>in</strong>irea tratamentului, li se dădea Sfânta Mirungere. De ce ?<br />
Pentru că lepădarea de Hristos însemna că ei nu avuseseră rugăciunea m<strong>in</strong>ţii şi nu ajunseseră la<br />
lum<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>ţii. Ungerea cu Sfântul Mir, numită în lat<strong>in</strong>ă confirmatio, era încred<strong>in</strong>ţarea că aveau<br />
rugăciunea m<strong>in</strong>ţii.<br />
Tocmai de aceea Biserica îi primea întru pocă<strong>in</strong>ţă pe cei care deveniseră musulmani, adică şiau<br />
schimbat cred<strong>in</strong>ţa, aplicându-le însă un întreg tratament. De multe ori, când aceşti oameni<br />
ajungeau la lum<strong>in</strong>are şi aveau rugăciunea m<strong>in</strong>ţii, duhovnicul le dădea dezlegare să mărturisească<br />
faptul că sunt creşt<strong>in</strong>i şi să sufere mucenicia pentru Hristos. Altfel nu le-ar fi dat dezlegare, chiar<br />
dacă ar fi cerut-o mereu. D<strong>in</strong> această pric<strong>in</strong>ă, Biserica d<strong>in</strong> vechime era foarte strictă şi canonisea cu<br />
asprime fiecare păcat. Căci fiecare păcat este lepădare de Hristos şi arată că omul a căzut în<br />
întunecarea m<strong>in</strong>ţii. Pr<strong>in</strong> urmare, pocă<strong>in</strong>ţa nu este nimic altceva decât ajungera omului la lum<strong>in</strong>area<br />
m<strong>in</strong>ţii şi rugăciunea neîncetată a m<strong>in</strong>ţii înlăuntrul său. Cano-ni<strong>si</strong>rea are acest caracter tămăduitor.<br />
Astfel, existau mai multe trepte de pocă<strong>in</strong>ţă: treapta celor care stăteau în afara bisericii,<br />
cerând iertare de la creşt<strong>in</strong>i; a celor care stăteau în biserică, împreună cu catehumenii; alţii participau<br />
la slujbe stând în genunchi până la începerea liturghiei cred<strong>in</strong>cioşilor, după care părăseau biserica<br />
52