01.05.2013 Views

Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

încercat, iscu<strong>si</strong>t în acest război şi lum<strong>in</strong>at de Dumnezeu, spre a da, de fiecare dată, leacul potrivit<br />

fiecărui om în parte.<br />

Nu vă voi obo<strong>si</strong> mai mult cu acest subiect. În orice caz, trebuie să spun că atunci când c<strong>in</strong>eva<br />

se luptă cu patimile, ajutat de energia lui Dumnezeu, de îndrumarea duhovnicului, de viaţa<br />

sacramentală a Bisericii şi de propria viaţă de nevo<strong>in</strong>ţă, el reuşeşte să le preschimbe, ajungând la<br />

nepătimirea cea după Dumnezeu.<br />

Nepătimirea<br />

- Nepătimirea ar fi deci omorârea părţii pătimi-toare a <strong>sufletului</strong> ? - întrebă Athana<strong>si</strong>e.<br />

Această părere este susţ<strong>in</strong>ută de filozofii stoici, ca şi de multe religii orientale contemporane. Cum<br />

def<strong>in</strong>eşte <strong>Ortodox</strong>ia nepătimirea ?<br />

- D<strong>in</strong> cele spuse îna<strong>in</strong>te este vădit că, după învăţătura ortodoxă, nepătimirea nu înseamnă<br />

omorârea aspectului pătimaş al <strong>sufletului</strong>, cum învaţă filozofii stoici, ci preschimbarea puterilor<br />

<strong>sufletului</strong>. Astfel, nepătimirea nu este o stare negativă, ci în primul rând una pozitivă. Este<br />

întoarcerea puterilor <strong>sufletului</strong> spre Dumnezeu şi umplerea omului de harul lui Dumnezeu.<br />

Nepătimirea nu este nicidecum ceva static, ci o evoluţie d<strong>in</strong>amică. Păr<strong>in</strong>ţii vorbesc de mai multe trepte<br />

ale nepătimirii. Sfântul Maxim Mărturi<strong>si</strong>torul vorbeşte de patru trepte. Întâia nepătimire este cea<br />

începătoare, adică oprirea de la lucrarea patimii. În această stare, omul se fereşte să făptuiască<br />

luându-se după pornirile <strong>sufletului</strong>. A doua nepătimire, care se întâlneşte la oamenii virtuoşi, este<br />

scoaterea gândurilor pătimaşe d<strong>in</strong> m<strong>in</strong>te. A treia nepătimire se vădeşte la oamenii îndumnezeiţi, a<br />

căror dor<strong>in</strong>ţă rămâne cu totul nemişcătoare spre patimi. A patra nepătimire este a celor desăvârşiţi.<br />

Ea este depl<strong>in</strong>a curăţire, chiar şi de închipuire. Această ultimă treaptă este a teologilor, cei care au<br />

ajuns la părtăşia cu Dumnezeu şi deci au fost izbăviţi chiar şi de închipuire. Însă vorb<strong>in</strong>d despre<br />

nepătimire, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că există adevărată nepătimire şi falsă nepătimire.<br />

Adevărata nepătimire este atunci când omul se umple de harul lui Dumnezeu şi se face templu al<br />

Duhului Sfânt. Falsa nepătimire este o meşteşugire a diavolului spre a-l face pe om să se socotească<br />

nepătimitor, atacându-l apoi întru depl<strong>in</strong>a sa pierzanie duhovnicească. Doar adevărata dragoste poate<br />

deosebi între adevărata şi falsa nepătimire. Şi, fireşte, dragostea de Dumnezeu şi de aproapele, care<br />

dezvăluie preschimbarea patimilor, este semn că omul s-a făcut templul Duhului Sfânt. Atunci<br />

lucrează în el rugăciunea neîncetată.<br />

Viaţa sacramentală şi ascetică<br />

- Vorbiţi adesea despre rugăciune, mai ales de aşa-numita rugăciune a m<strong>in</strong>ţii, spuse Va<strong>si</strong>le.<br />

Nu-mi pot ascunde necontenita uimire. Cu riscul de a deveni obo<strong>si</strong>tor, nu pot să nu vă întreb ce este,<br />

de fapt, rugăciunea m<strong>in</strong>ţii.<br />

- Nu sunteţi obo<strong>si</strong>tor. Nu-mi pric<strong>in</strong>uiţi nici un fel de osteneală, căci ne daţi prilejul să<br />

analizăm mai amănunţit unele subiecte ale vieţii duhovniceşti, care sunt cu totul vitale. Ceea ce mă<br />

mâhneşte este faptul că daţi glas unei anume mentalităţi a multor oameni care, pot spune, alcătuiesc<br />

un fel de şcoală. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, unii oameni, aparent buni creşt<strong>in</strong>i, cred că o viaţă morală şi<br />

participarea la Ta<strong>in</strong>ele Bisericii sunt de ajuns, tăgădu<strong>in</strong>d cu totul întreaga viaţă i<strong>si</strong>hastă a Bisericii. Şi,<br />

fireşte, când spunem că un om nu are cugetul Bisericii, nu înţelegem faptul că nu se supune păstorilor<br />

Bisericii - căci în aparenţă o face - ci înţelegem că nu primeşte întreaga învăţătură a Bisericii.<br />

Biserica <strong>Ortodox</strong>ă se cheamă sobornicească sau universală, fi<strong>in</strong>dcă are întregul adevăr despre<br />

meşteşugul tămăduirii omului. Când tăgăduim un aspect al acestei predanii, nu avem cugetul<br />

Bisericii, chiar dacă suntem preoţi şi păstori ai poporului lui Dumnezeu.<br />

- Altfel spus, tăgăduiţi faptul că Ta<strong>in</strong>ele Bisericii îl îndumnezeiesc pe om, mai ales Ta<strong>in</strong>a<br />

Sf<strong>in</strong>tei Euharistii, care este Ta<strong>in</strong>a fundamentală a Bisericii ? Tăgăduiţi faptul că oamenii care iau<br />

parte la aceste Ta<strong>in</strong>e, şi mai ales la dumnezeiasca Euharistie, şi se împărtăşesc cu Trupul şi Sângele<br />

lui Hristos sunt îndumnezeiţi ?<br />

49

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!