Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

încercat, iscusit în acest război şi luminat de Dumnezeu, spre a da, de fiecare dată, leacul potrivit
fiecărui om în parte.
Nu vă voi obosi mai mult cu acest subiect. În orice caz, trebuie să spun că atunci când cineva
se luptă cu patimile, ajutat de energia lui Dumnezeu, de îndrumarea duhovnicului, de viaţa
sacramentală a Bisericii şi de propria viaţă de nevoinţă, el reuşeşte să le preschimbe, ajungând la
nepătimirea cea după Dumnezeu.
Nepătimirea
- Nepătimirea ar fi deci omorârea părţii pătimi-toare a sufletului ? - întrebă Athanasie.
Această părere este susţinută de filozofii stoici, ca şi de multe religii orientale contemporane. Cum
defineşte Ortodoxia nepătimirea ?
- Din cele spuse înainte este vădit că, după învăţătura ortodoxă, nepătimirea nu înseamnă
omorârea aspectului pătimaş al sufletului, cum învaţă filozofii stoici, ci preschimbarea puterilor
sufletului. Astfel, nepătimirea nu este o stare negativă, ci în primul rând una pozitivă. Este
întoarcerea puterilor sufletului spre Dumnezeu şi umplerea omului de harul lui Dumnezeu.
Nepătimirea nu este nicidecum ceva static, ci o evoluţie dinamică. Părinţii vorbesc de mai multe trepte
ale nepătimirii. Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbeşte de patru trepte. Întâia nepătimire este cea
începătoare, adică oprirea de la lucrarea patimii. În această stare, omul se fereşte să făptuiască
luându-se după pornirile sufletului. A doua nepătimire, care se întâlneşte la oamenii virtuoşi, este
scoaterea gândurilor pătimaşe din minte. A treia nepătimire se vădeşte la oamenii îndumnezeiţi, a
căror dorinţă rămâne cu totul nemişcătoare spre patimi. A patra nepătimire este a celor desăvârşiţi.
Ea este deplina curăţire, chiar şi de închipuire. Această ultimă treaptă este a teologilor, cei care au
ajuns la părtăşia cu Dumnezeu şi deci au fost izbăviţi chiar şi de închipuire. Însă vorbind despre
nepătimire, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că există adevărată nepătimire şi falsă nepătimire.
Adevărata nepătimire este atunci când omul se umple de harul lui Dumnezeu şi se face templu al
Duhului Sfânt. Falsa nepătimire este o meşteşugire a diavolului spre a-l face pe om să se socotească
nepătimitor, atacându-l apoi întru deplina sa pierzanie duhovnicească. Doar adevărata dragoste poate
deosebi între adevărata şi falsa nepătimire. Şi, fireşte, dragostea de Dumnezeu şi de aproapele, care
dezvăluie preschimbarea patimilor, este semn că omul s-a făcut templul Duhului Sfânt. Atunci
lucrează în el rugăciunea neîncetată.
Viaţa sacramentală şi ascetică
- Vorbiţi adesea despre rugăciune, mai ales de aşa-numita rugăciune a minţii, spuse Vasile.
Nu-mi pot ascunde necontenita uimire. Cu riscul de a deveni obositor, nu pot să nu vă întreb ce este,
de fapt, rugăciunea minţii.
- Nu sunteţi obositor. Nu-mi pricinuiţi nici un fel de osteneală, căci ne daţi prilejul să
analizăm mai amănunţit unele subiecte ale vieţii duhovniceşti, care sunt cu totul vitale. Ceea ce mă
mâhneşte este faptul că daţi glas unei anume mentalităţi a multor oameni care, pot spune, alcătuiesc
un fel de şcoală. Cu alte cuvinte, unii oameni, aparent buni creştini, cred că o viaţă morală şi
participarea la Tainele Bisericii sunt de ajuns, tăgăduind cu totul întreaga viaţă isihastă a Bisericii. Şi,
fireşte, când spunem că un om nu are cugetul Bisericii, nu înţelegem faptul că nu se supune păstorilor
Bisericii - căci în aparenţă o face - ci înţelegem că nu primeşte întreaga învăţătură a Bisericii.
Biserica Ortodoxă se cheamă sobornicească sau universală, fiindcă are întregul adevăr despre
meşteşugul tămăduirii omului. Când tăgăduim un aspect al acestei predanii, nu avem cugetul
Bisericii, chiar dacă suntem preoţi şi păstori ai poporului lui Dumnezeu.
- Altfel spus, tăgăduiţi faptul că Tainele Bisericii îl îndumnezeiesc pe om, mai ales Taina
Sfintei Euharistii, care este Taina fundamentală a Bisericii ? Tăgăduiţi faptul că oamenii care iau
parte la aceste Taine, şi mai ales la dumnezeiasca Euharistie, şi se împărtăşesc cu Trupul şi Sângele
lui Hristos sunt îndumnezeiţi ?
49