Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa - Tineretul Ortodox

Prefaţă la ediţia engleză
Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă este ultima dintr-un şir de patru cărţi
despre Psihoterapia ortodoxă. La prima sa publicare în Grecia, în l986, Psihoterapia ortodoxă* a
Arhimandritului Hierotheos Vlachos a avut un impact neaşteptat, chiar exploziv, dând naştere multor
discuţii şi inspirând alte trei cărţi cu acelaşi subiect: Tratamentul vindecător (l987), Convorbiri
despre Psihoterapia ortodoxă (l988) şi, în sfârşit, Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă
(l989).
* Cf. ediţia rom.: Psihoterapia ortodoxă- ştiinţa Sfinţilor Părinţi, Ed. învierea, Timişoara,
l998. (n. tr)
Ultima lucrare din acest şir este, de fapt, o expunere rezumativă a întregului material al
autorului asupra psihoterapiei ortodoxe, rezultat al unor convorbiri între autor şi câţiva credincioşi.
Principala convingere a autorului, care străbate cartea de faţă, este aceea că Ortodoxia nu
aduce un „sistem" de comportare morală, ci asigură un tratament vindecător care tămăduieşte cel mai
profund aspect al personalităţii omeneşti. Arhimandritul Hiero-theos Vlachos susţine că prin
afirmaţia sa nu spune nimic nou, ci doar pune în lumină o învăţătură fundamentală a Părinţilor
Bisericii: sufletul omului suferă de o boală care îi perturbă legătura cu Dumnezeu şi cu aproapele, ba
chiar şi cu lumea. Biserica este un spital care primeşte pe toţi oamenii şi le tămăduieşte bolile
duhovniceşti. Tămăduirea sufletului este „capătul" căii ortodoxe şi poate fi atinsă doar prin
meşteşugul ortodox de vindecare, adică nevoinţa, aşa cum e înfăţişată în predania trezvitoare a
Bisericii.
Când Părintele Hierotheos a fost chemat să predea la Şcoala Teologică Sfântul Ioan
Damaschinul din Damasc, şi-a ţinut cursurile folosind materialul cărţii de faţă. Atunci, în l988, am
tradus pentru prima dată cartea în limba engleză, sub forma unei culegeri de eseuri cu titlul Etică
ortodoxă; însă ea nu a fost publicată.
Vara trecută, bunul nostru prieten, Părintele Nikolas Pallis din Lancaster, Pennsylvania, ne-a
oferit ciorna traducerii sale la această carte, traducere la care l-a îndemnat osârdia şi setea sa de
învăţătură ortodoxă, ca şi iubirea faţă de turma sa. Aşa se face că am început să" lucrez din nou
asupra textului şi astfel s-a ivit traducerea de faţă, pentru care îmi asum toată răspunderea.
Se cuvine să mulţumesc Părintelui Nikolas Pallis pentru amabila sa ofertă, ca şi prietenilor
care m-au sprijinit şi m-au ajutat la această lucrare.
Effie Mavromichali
Introducere
La una din întâlnirile cu câţiva creştini, care a avut loc cu oarecare vreme în urmă, am avut o
foarte interesantă convorbire asupra unor subiecte din viaţa duhovnicească, întrebările lor - şi chiar
obiecţiile - erau atât de numeroase, încât am primit să revin spre a continua convorbirea. Am socotit
de datoria mea să înfăţişez temele principale ale convorbirilor, deoarece cred că ele pot fi de folos
mai multora, întrucât astăzi există mulţi creştini care au întrebări şi obiecţii asemănătoare.
Pentru început, simt că trebuie să dau unele amănunte despre convorbitorii mei şi să
pomenesc câteva din trăsăturile cele mai caracteristice ale personalităţii lor, ceea ce îl va ajuta pe
cititor să le priceapă mai bine întrebările, căci întrebările şi obiecţiile sunt strâns legate de întregul fel
de trai al omului, ca şi de experienţa personală, cu aspectele ei negative şi pozitive.
Părintele Filip: Este un foarte bun preot, care-şi săvârşeşte lucrarea în turma sa, cu
propovăduitoare sârguinţă, fiind foarte simţitor şi foarte interesat să-şi ajute cu adevărat turma.
Slujeşte cu regularitate Liturghia şi încearcă să sporească viaţa liturgică a parohiei. Este un predicator
foarte apreciat. Totuşi şovăie mult când ajunge la învăţătura ascetică a Bisericii, nu din reţinere, ci
din necunoaşterea acestei părţi a vieţii bisericeşti şi din pricina ideilor cu care a fost deprins atât în
universitate, cât şi la lecţiile de catehizare.
Athanasie: Este o persoană care se încrede mai mult în raţiune. Ţinteşte să sporească lăuntric
prin raţiune şi este adevărat că, în trecut, mintea sa puternică l-a ajutat de multe ori să ocolească
2