Prof. dr. Grigore Tinica dr. Ounounou Wa Ngobila

insuficienţa cardiacă şi hipertensiunea arterială.
Boala coronariană manifestă sau latentă reprezintă principalul factor de
risc. Riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,15% la pacienţii fără
antecedente coronariene. Bolnavii cu un infarct miocardic în antecedente
prezintă un risc de reinfarctizare cuprins între 2,8-17,7%, cu o medie de 6%.
Mortalitatea pe aceste cazuri este foarte mare - 50% - şi este mai mare în
primele 3-6 luni de la infarctul miocardic.
Goldman (1983) a stabilit o scară a riscului cardiac pe 4 clase, în care
foloseşte 9 factori de risc, punctajul maxim fiind de 53 (tabelul 6.16).
Tabelul 6.16
Indexul riscului cardiac (Goldman, 1983 - citat de Shields)
Pacienţii din clasa a 3-a şi a 4-a necesită, pe lângă monitorizarea clasică,
şi determinarea continuă a presiunii în artera pulmonară atât pe parcursul
operaţiei cât şi în perioada postoperatorie.
În prezent, există o preocupare intensă pentru depistarea bolii coronariene
oculte. Astfel, pacienţii cu vârsta peste 45 de ani vor fi supuşi la teste de stres, în
caz de test pozitiv se vor aprofunda investigaţiile, apelându-se la testul cu
Thallium. Această probă se va face şi la bolnavii cu angină, boli vasculare
periferice, operaţii cardiace. în caz de rezultat negativ sau de leziune fixă se
practică intervenţia chirurgicală. Proba pozitivă va fi urmată de coronarografie şi
revascularizarea muşchiului cardiac. Algoritmul pe baza căruia se vor selecta
pacienţii în vederea operaţiei de rezecţie pulmonară este expus în figura 6.103
[56].
100