Prof. dr. Grigore Tinica dr. Ounounou Wa Ngobila

STADIAHZAREA CANCERULUI BRONHO-PULMONAR
În cele ce urmează vom prezenta stadializarea morfologică TNM a
cancerului bronfaopulmonar. Actualmente est& m uz clasificarea propusă de
American Joint Committee for Cancer Staging and End Resulis Reporîing
(AJC), modificată în 1986 şi revizuită în 1996.
În această clasificare extensia tumorală este apreciată prin descriptorul T,
prezenţa metas-tazelor în ganglionii limfatici prin descriptorul N, iar prezenţa
sau absenţa metastazelor la distanţă prin descriptorul M (tabelul 6.11). Pacienţii
vor fi astfel plasaţi în diferite stadii, în funcţie de combinaţiile TNM rezultate în
urma explorării efectuate. Există diferenţe între stadiile vechii clasificări (1986)
şi ale celei propuse în urmă cu 10 ani şi pe care o utilizăm şi noi (tabelele 6.12 şi
6.13). Aceste clasificări se utilizează pentru NSCLC.
în principiu, pacienţii aflaţi în stadiul I şi II de boală, ca şi o serie de
pacienţi selectaţi din stadiul nia sunt candidaţii la intervenţie chirurgicală.
Ceilalţi neselectaţi cu afecţiune mai extinsă în stadiul Dla, cei din stadiul Dlb şi
IV sunt propuşi pentru terapie radiantă, chimio¬terapie, sau ambele.
Există o serie de discuţii privind stadializarea recomandată în 1986.
Astfel, Shieids [56] consideră ca incorectă sau cel puţin discutabilă încadrarea
nivelului N2 în stadiul Hla, deci chirurgical. Aceasta deoarece s-a demonstrat în
anii parcurşi de la apariţia stadializării actuale ca doar la 20% din pacienţii N2 se
poate practica o rezecţie curativă, iar dintre aceştia doar 5-8% au avut o
supravieţuire mai îndelungată.
Pe de altă parte a rămas neclarificată situaţia pacienţilor ce prezintă noduli
tumorali sateliţi tumorii primare. în general sunt inc 1 uşi în stadiul mb şi IV
(metastaze intrapulmonare), dar evoluţia postoperatorie şi supravieţuirea este
apropiată de cea a stadiului EHa şi deci se propune încadrarea lor în stadiul IIIa.
90