Prof. dr. Grigore Tinica dr. Ounounou Wa Ngobila

CANCERUL BRONHOPULMONAR
INTRODUCERE. DATE GENERALE
Incidenţa cancerului bronhopulmonar (CBP) a crescut alarmant în
ultimele decenii, în special în ţările dezvoltate din punct de vedere economic.
Astfel, în prezent, CBP este principala cauză de deces, atât la bărbaţi, cât şi la
femei, în Statele Unite ale Americii, unde se înregistrează anual 100 000 cazuri
noi la bărbaţi şi 50 000 la femei (Minna, 1993) [36]. Cele mai înalte rate de
mortalitate prin CBP în lume se întâlnesc în Marea B litanie, Finlanda, Austria,
Africa de Sud. în ultima vreme sunt raportate statistici semnificative, provenind
din ţările Europei Centrale şi de Est, care toate evidenţiază o creştere
impresionantă a numărului de cazuri de CBP.
În România CBP a marcat o creştere semnificativă a incidenţei, ajungând
pe primul loc la bărbaţi şi pe locul trei la femei (după cancerul de sân şi cel
uterin).
Dacă în urmă cu 20 ani lucrările ştiinţifice evidenţiau un raport
bărbaţi/femei de 9 la 1, azi raportul s-a modificat foarte mult, ajungând la 2/1.
CBP este o tumoră extrem de gravă, pentru că semnele clinice apar tardiv,
multe cazuri evoluând asimptomatic o lungă perioadă de timp. în momentul
stabilirii diagnosticului, doar 1/3 din cazuri se găsesc într-o fază terapeutic utilă.
ETIOPATOGENIA
Modul în care factorii de mediu interac-ţionează cu celulele tractului
respirator şi modalitatea de apariţie a carcinomului la acest nivel, nu sunt încă
perfect cunoscute.
Majoritatea autorilor consideră că în etio-logia CBP mecanismul esenţial
constă în interacţiunea factorilor de mediu (carcinogenele din fumul de tutun şi
posibil din atmosfera poluată) cu factorii de creştere autocrini şi receptorii lor
(EGF, CRP), precum şi din activarea oncogenelor dominante. Aceşti factori sunt
contrabalansaţi de acţiunea antioncogenelor (gene recesive supresoare) şi a
factorilor inhi¬bitori ai proliferării (TGFb).
Agenţi etiologici
Factorii de mediu
Fumatul Azi se ştie că aproximativ 80% din CBP apar la persoane care
sunt sau au fost fumătoare. Riscul de CBP este de 20 ori mai mare la fumători
decât la nefumători. Au fost stabilite corelaţii cu tipul de tutun utilizat, tipul de
ţigări (cu sau fără filtru), numărul de ţigări, lungimea ţigării fumate, vârsta de
debut a fumatului, intervalul de timp în care pacientul a fumat etc. Astfel, se
estimează că nm din 7 persoane care fumează peste două pachete de ţigări pe zi
va face CBP. Au fost incriminaţi o serie de agenţi chimici din fumul de tutun,
dar nu se ştie încă cu precizie care este factorul declanşator principal. Unele
fracţiuni din fumul de tutun (benzopiren, dibenzantracen) se unesc covalent cu
ADN-ui celular, iniţiind carcino-geneza, în timp ce alţi agenţi nu sunt
carcinogeni, dar au o activitate de promovare tumorală. O serie de studii
70