Raport asupra implementarii Programului de invatare ... - ANPCDEFP

legatură profundă şi oarecum inexplicabilă pe care o ai cu oamenii de lângă tine care te ajută să
creşti în fiecare zi.
Tradus în termeni pedagogici moderni aş putea spune că de la o vârstă foarte mică, cu ajutorul lor
am achiziţionat cunoştinte, am dezvoltat deprinderi de viaţă zilnică şi abilităţi sociale; că atenţia şi
afecţiunea oferite mi-au consolidat încrederea şi stima de sine. Toate acestea m-au ajutat mai târziu
ca adult să mă automotivez de fiecare dată când am fost confruntată cu un obstacol. Din punct de
vedere a politicilor educaţionale, formarea mea ar putea fi considerată rezultatul educaţiei
intergeneraţionale, un concept apărut în Europa la inceputul anilor 70 şi definit conform
Intergenerational Learning and Contributions of Older People (in Ageing Horizons, 2008) ca
‘transferul permanent de cunoştinţe, abilităţi, competenţe, norme şi valori între generaţii’,
responsabil de perpetuarea tradiţiilor şi valorilor, de stabilirea legăturii între trecut şi prezent.
Pare evident că educaţia intergeneraţională să se desfăşoare spontan în cadrul familiei şi să aducă
multiple beneficii. Cu toate acestea, dinamica schimbărilor sociale, apariţia familiilor
monoparentale, a copiilor cu unul sau ambii părinţi migranţi, a unui stil de viaţă trepidant, pune din
ce in ce mai mult accentul pe implicarea unor factori externi, în creşterea şi educarea celor tineri. In
urma mobilităţii de formare Grundtvig ‘Developing innovation in intergenerational family
learning’ efectuat in Oxford, octombrie 2012, am învăţat că în societatea actuală grupuri de seniori
voluntari fără legături de rudenie cu grupurile de tineri, pot prelua din sarcinile părinţilor, creând un
model nou, extrafamilial. Programele de tipul acesta sunt concepute ca schimburi reciproc
avantajoase, in care tinerii de vârstă şcolară beneficiază de ajutor pentru pregătirea temelor, de
sfaturi practice şi stabilitate emoţională, neuitând ca de cealalta parte, generaţia a treia, văzută ca
mentor, capătă motivaţie, conştiinţa valorii şi utilităţii sale sociale.
Se poate deci în următorii ani când voi reveni cu intrebarea despre cirese, croitorie sau scovergi,
raspunsul vostru să fie: o doamnă drăguţă, fragilă cu ochelari pe care am cunoscut-o la un program
intergeneraţional. Sau, în cazul tinerilor ce-şi vor aminti de mersul pe bicicletă, reparatul jucăriilor,
un domn cărunt, cu voce joasă, blândă, ar fi putut fi bunicul meu…
Otilia Machedon
Profesor de limba engleza , Liceul teoretic “Sfânta Maria”, Gaaţi
Învăţare intergeneraţională pentru incluziune socială
Implicarea Seniorilor în educaţia non-formală este deosebit de importantă în multe
domenii, cum ar fi educaţia de mediu (domeniu în care acești seniori pot împărtăși
experienţa lor din trecut, despre o societate mai puţin consumatoare și mai ecologică -
sau invers: persoanele în vârstă nefiind crescuți în într-o epocă de "reciclare", pot
învăța despre această exigență modernă de la tineri), meșteșuguri tradiționale, gătire,
menaj, observarea naturii și grădinărit. Acestea sunt câteva dintre subiectele care nu
sunt neapărat cele mai importante subiecte şcolare, dar care sunt extrem de importante
pentru a fi învăţate de către tânăra generaţie, în special de cei care sunt într-un sistem de
protecţie a copilului şi care nu sunt crescuți de către familiile lor naturale.
Proiectul a urmărit să atragă atenţia asupra problemelor interculturale. În cadrul acestui
proiect un grup de 4-voluntari seniori din Portugalia şi România au participat într-un
program de voluntariat de trei săptămâni în ţara parteneră. Voluntarii din România au
participat la evenimentul cultural din Portugalia, numit “Luna României”. În timpul
acestor 3 săptămâni ei au vizitat numeroase instituții sociale. Cu aceste ocazii ei au
reușit să înțeleagă cum anume funcționează sistemul social din Portugalia, ce se
înțelege prin voluntariat în țara respectivă și nu în ultimul rând ce s-ar putea face în țara
noastră pentru a schimba ceva în beneficiul comunității. Seniorii au prezentat regiunea
noastră din punct de vedere cultural și istoric. În timpul stagiului de voluntariat din România
voluntarii seniori portughezi, împreună cu voluntarii români au participat activ în programul
zilnic a 2 insituții sociale: un club de bătrâni și o fundație, care ajută adolescenți provenite din
medii sociale dezavantajate. Seniorii au prezentat Portugalia pe plan cultural și istoric cu ocazia unor
evenimente organizate în cadrul insituțiilor sociale la care și-au efectuat stagiul de voluntariat.
256