Sub această denumire şcoala devine liceu clasic-modern cu opt clase, corespunzător culiceul modern al şcolilor de băieţi. Ziua şcolii urma să fie sărbătorită la 4 noiembrie.Din anul 1925, absolventele au susţinut examenul de bacalaureat care le permiteaaccesul la studiile universitare. În 1945, şcoala a primit denumirea de Liceul Teoreticde Fete nr. 1, pentru ca din 1952 şcoala să funcţioneze sub denumirea deŞcoala Medie de zece ani nr. 1, apoi, din 1956, Şcoala medie nr. 2.Prin ordinul 3320/20.08.1960, Ministerul Învăţământului şi Culturii decide caşcoala să se numească Liceul nr.2 ,,Mihai Eminescu”. Numele de Liceul Teoretic,,Mihai Eminescu” a fost în vigoare din 1990 până la 1 septembrie 2008, datăla care devine Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu” Iaşi.Pe lângă numeroasele schimbări ale denumirii şi profilului, şcoala a trecut şiprin dese schimbări de sediu. Iniţial, şcoala a funcţionat la un loc cu Şcoala Primarădin Sărărie, pentru ca în lunile aprilie-octombrie 1865 să închirieze casa Catincăi Dumitriudin apropierea bisericii Vulpe. Anul următor, Externatul Secundar a funcţionatîntr-o clădire din curtea bisericii Bărboi şi apoi în casele Donici, din strada Sărărie.Între 1867 şi 1882, şcoala a funcţionat în clădirea din curtea bisericii Sf. Sava, apoi,vreme de cinci ani, Externatul s-a instalat în casele fostului pensionat francez Jordandin strada Sărărie, după care, din 1887 până în 1896, şcoala a închiriat o proprietatea lui Alecu Şendrea, casa în care s-a născut poetul Vasile Alecsandri, pe stradelaVasile Alecsandri, loc pe care până de curând se afla Muzeul Teatrului. Din 1896,şcoala închiriază casele Bălaşei Şendrea din strada Procojnie, unde rămâne timp depatru ani.Aprobată în 1898, construcţia unui nou local se încheie în 1900, când esteinaugurată clădirea din curtea Mânăstirii Golia. La 19 august 1909, clădirea esteînsă distrusă de un puternic incendiu. Din 27 octombrie 1909 şi până azi, şcoala îşidesfăşoară activitatea în clădirea din str. Mihail Kogălniceanu, fostă proprietate alui Alexandru Mavrocordat unde funcţionase anterior o şcoală de băieţi – InstituteleUnite, şcoală la care a predat pentru scurt timp lecţii de logică Mihai Eminescu.În timpul primului război mondial, cursurile au fost întrerupte din noiembrie1916 până în noiembrie 1917, timp în care localul a fost trans<strong>format</strong> în spital militar.În anul şcolar 1918-1919, cursurile s-au desfăşurat în clădirea Seminarului Pedagogicdin strada Toma Cozma nr.2, pentru ca abia în august 1919 să revină în localul dinstrada Mihail Kogălniceanu.După încercările comitetului şcolar, din care făcea parte în calitate de cenzorMihail Sadoveanu, de a cumpăra casa Mavrocordat, la insistenţele directoarei deatunci, Tereza Strătilescu, ministrul Spiru Haret aprobă achiziţia clădirii care astfeldevine proprietatea şcolii în 1920. Doi ani mai târziu, în clădirea de lângă poartadin strada Muzelor s-a amenajat internatul, apoi, în anul 1925, s-a construit alăturide clădirea principală o sală folosită pentru gimnastică şi festivităţi, iar între 1935 şi1937 s-a construit o nouă clădire, cu 8 săli de clasă şi un laborator, dată în folosinţă la15 decembrie 1938. În timpul celui de-al doilea război mondial, liceul a fost evacuatîn comuna Balinţ, Lugoj, revenind în clădirea proprie în februarie 1945. În 1970,liceul a obţinut o nouă clădire, care servise anterior liceului pedagogic.De-a lungul celor 147 de ani de existenţă, şcoala a avut 16 directori, un singurbărbat. Prima directoare, Smaranda Macry a fost încadrată în decembrie 1864 şi a42
condus şcoala până în septembrie 1866. Din septembrie 1866 şi până în martie 1882,şcoala a fost condusă de Cleopatra Petit, profesor de limba franceză. După douăluni de direcţie a doamnei Victoria A. Urechia, în octombrie 1882 a fost numităîn funcţie Maria Amfilochi Xenopol, care a condus instituţia timp de douăzeci deani. Din ianuarie 1902 şi până în septembrie 1929, direcţia şcolii este deţinută deTereza Strătilescu, profesor de istorie, personalitate deosebită, remarcabil talentpedagogic. De numele ei se leagă momentele cele mai importante din istoria şcolii.Au urmat, pe rând, Margareta Roiu, profesor de matematică, Clemansa Grecea,profesor de istorie, Elena Partenie, profesor de fizică şi chimie, Georgeta Hagi,profesor de geografie, Debora Leibovici, Ana Aurora Goia, profesor de germană şifranceză, Margareta Năstase, profesor de chimie, Crenguţa Gâldău, profesor delimba română, Dimitrie Terzici, profesor de limba franceză, Niţa Nedea, profesorde biologie. Din 2007 şi până în prezent directorul şcolii este Gabriela Săndulescu,profesor de matematică.De departe cea mai puternică şi influentă personalitate din acest şir de directoria fost Tereza Strătilescu. Ea a fost cea care a reorganizat şcoala, căutândpermanent noi modalităţi de a oferi cât mai multe şanse elevelor şcolii. Spirit progresist,Tereza Strătilescu a anticipat multe dintre ideile educaţiei moderne, idei care pardesprinse din discursurile pedagogilor de astăzi. De pildă: ,,Niciodată şcoala să nuspună – asta nu e treaba mea, ci a părinţilor. De aceea, şcoala şi familia trebuie săse cunoască, să se înţeleagă, să se sfătuiască, să se ajute reciproc.” Sau: ,,(elevului)pe lângă învăţătură îi trebuie şi hrană corespunzătoare, aer, repaus, distracţie, gimnastică,sport, chiar dans.” Ori, şi mai bine: ,,Mai presus de toate, să nu uitămcă scopul final al educaţiei este să puie pe educat în stare de a-şi continua el însuşieducaţia după ce va isprăvi şcoala, de a-l pregăti pentru acea educaţie de sine careface în fine dintr-un om aceea ce poate el fi, omul prin excelenţă.” De menţionat căTereza Strătilescu era de fapt continuatoarea unei tradiţii de excelenţă, profesionalismşi dăruire în domeniul educaţiei.Cu asemenea valori puse la temelia educaţiei, nu este de mirare că această şcoalăa dat foarte multe nume care pot figura pe o listă de ,,prima femeie care...” Dintreprofesori, putem menţiona nume cum ar fi Ana Conta Kernbach, prima femeiedin ţară aleasă în Consiliul general al instrucţiunii, Vera Myller Lebedev, matematician,prima femeie profesor universitar într-o disciplină ştiinţifică, autoare a unorlucrări originale în teoria numerelor, algebră şi analiză matematică , Elena BuzneaMeissner, pedagog, militantă pentru emanciparea femeii, fondator al primei Societăţipentru ocrotirea copilului din ţară, pune bazele pedagogiei speciale în România, deschizândo şcoală specială pentru copiii cu dezabilităţi, şcoală care a funcţionat laBucium în vila Greierul până în 1958; Silvia Creangă, prima femeie din Româniacare a obţinut titlul de doctor în ştiinţe matematice. Ultima, profesoară la Liceul,,Oltea Doamna” în perioada 1920-1944, a publicat lucrări de geometrie diferenţialăîn reviste din ţară şi străinătate (C.R. Acad. Sc. Paris), a publicat două ediţii (1935,1943) ale volumului Probleme de matematici elementare. A ştiut, înainte de toate,să inspire dragoste pentru matematică, multe eleve talentate devenind cadre didacticeuniversitare, matematicieni cunoscuţi în lumea academică (Florica T. Câmpan,Ştefania Ruscior, Olga Costinescu).43
- Page 1 and 2: Anul XIV, Nr. 1Ianuarie - Iunie 201
- Page 3: Anul XIV, Nr. 1 Ianuarie - Iunie 20
- Page 6 and 7: dar s-a mirat că memoriul său n-a
- Page 8 and 9: domenii noi şi actuale, prof. Adol
- Page 10 and 11: Exerciţiul 1. Fie b ≥ 2 un numă
- Page 13 and 14: · · · + a s+t−1 − a s+t , q
- Page 15 and 16: Aplicaţii ale numerelor complexeî
- Page 17 and 18: ne-am folosit şi de inegalitatea c
- Page 19 and 20: Teorema 3. Fie ρ ∈ [0, ∞]. Atu
- Page 21 and 22: Problema 8. Confirmaţi sau infirma
- Page 23 and 24: Remarca 2. Deşi Goehl, în [2], pr
- Page 25 and 26: Lema 2. În triunghiul OHI are loc
- Page 27 and 28: Se ştie că punctul I aparţine dr
- Page 29 and 30: Asupra unei probleme de extremRadu
- Page 31 and 32: Une classe spéciale de matrices ca
- Page 33 and 34: 4. Un exemple de B-matrice de M 4 (
- Page 35 and 36: toutes ses valeurs propres sont nul
- Page 37 and 38: Clasa a IX-a1. Să se determine cel
- Page 39 and 40: corespunzătoare. În acest caz, pu
- Page 41 and 42: Vom exprima această condiţie în
- Page 43 and 44: Pentru x = π 2 ∈ (−π, π), av
- Page 45: Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu
- Page 49 and 50: Concursul ,,Recreaţii Matematice
- Page 51 and 52: Concursul interjudeţean ,,Speranţ
- Page 53 and 54: Soluţiile problemelor propuse în
- Page 55 and 56: Soluţia 2 (Cătălin Gulin, elev,
- Page 57 and 58: faţă de C şi mediana din B taie
- Page 59 and 60: Soluţie. Folosind faptul că patru
- Page 61 and 62: IX.122. Fie a, b, c ∈ R cu b ≥
- Page 63 and 64: astfel încât u 2 = z 2 + 4 . Cum
- Page 65 and 66: p ∈ N ∩ G, atunci p ∈ H, prin
- Page 67 and 68: (6, 1, 2). Analog, când c = 1 vom
- Page 69 and 70: Soluţie. Fie P un semiplan limitat
- Page 71 and 72: Soluţia 1. Raportăm planul la un
- Page 73 and 74: a) Fie n ∈ N ∗ care verifică {
- Page 75 and 76: P.234. Aflaţi numerele naturale a
- Page 77 and 78: VII.147. Trapezul dreptunghic ABCD
- Page 79 and 80: XI.127. Fie (x n ) n∈N ∗ un şi
- Page 81 and 82: a) RQ ⊥ AD şi RQ = AD;b) RE = F
- Page 83 and 84: |{z}n timeG220. Determine the digit
- Page 85 and 86: Pagina rezolvitorilorCRAIOVAColegiu
- Page 87 and 88: RecenzieD. Brânzei şi Al. Negresc
- Page 89 and 90: Revista semestrială RECREAŢII MAT