domenii noi şi actuale, prof. Adolf Haimovici nu a părăsit niciodată cercetările degeometrie, fiind un membru important al şcolii de geometrie din Iaşi.Prof. dr. doc. Adolf Haimovici a sprijinit şi îndrumat un mare număr de tinericercetători în calitate de conducător de doctorat: peste 30 de teze de doctorat s-aufinalizat sub îndrumarea sa.A fost redactor responsabil al revistei Analele Ştiinţifice ale Universităţii,,Al. I. Cuza” din Iaşi, secţia Matematică, contribuind la ridicarea nivelului ştiinţifical acesteia. De asemenea, a fost director al Seminarului Matematic ,,Al. Myller” din1952 şi până în 1992. În această lungă perioadă de timp, prof. Adolf Haimovicia fost preocupat la început de restabilirea ordinii în biblioteca adusă din refugiu şiafectată de război, iar apoi de completarea colecţiilor de reviste, sporirea fondului decarte şi mărirea numărului de schimburi între Analele Ştiinţifice şi alte reviste. Înbibliotecă s-a statornicit un climat optim de studiu şi schimb de idei, iar SeminarulMatematic ,,Al. Myller” a devenit un adevărat institut de cercetare.Prof. dr. doc. Adolf Haimovici a fost o personalitate complexă; enumerămaici câteva din multele activităţi în care a fost implicat: conducător al Seminarului deecuaţii funcţionale şi analiză numerică, membru al Consiliului profesoral al Facultăţiide matematică şi Senatului Universităţii, iniţiator al unor noi direcţii de cercetare şi almodernizării unora tradiţionale, stăruinţa neobosită de promovare a învăţământuluiin<strong>format</strong>icii în facultate, crearea Laboratorului de in<strong>format</strong>ică al facultăţii, sprijinireaînfiinţării Centrului de calcul al Universităţii ş.a. A fost o prezenţă activă în comunitateamatematicienilor: participant la numeroase congrese şi colocvii din ţară şiinternaţionale, profesor invitat să ţină conferinţe în aproape toate ţările europene.Pentru cititorii revistei Recreaţii Matematice nu putem trece cu vederea o altăcoordonată a activităţii prof. Adolf Haimovici : a fost un animator al modernizăriiînvăţământului preuniversitar, în special al celui matematic. Încă de la înfiinţarea filialeiIaşi a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, în anul 1950, a făcut partedin conducerea acesteia, ca vicepreşedinte mai întâi – preşedinte fiind Al. Myller –,apoi ca preşedinte din 1956 şi până spre ultimii ani ai vieţii. Din bogata activitatedesfăşurată amintim : peste 60 de articole adresate elevilor şi profesorilor, multepublicate în Gazeta Matematică , conferinţe la cursurile de vară ale profesorilor saula cercurile de elevi, cărţi de matematică elementară dedicate elevilor şi profesorilor(Grupuri de transformări. Introducere elementară (1963)), manuale şcolare (Elementede geometrie a planului (1968), Elemente de geometrie în spaţiu ) etc.La facultate era numit simplu: Profesorul. Pentru că Profesorul putea fi găsitîn orice zi, pentru că era implicat în aproape toate activităţile facultăţii, pentru căera disponibil să asculte şi să ajute pe oricine. Nu puţini au găsit sprijin din parteaProfesorului în rezolvarea unor probleme strict personale.La 1 ianuarie 1993 a încetat din viaţă în plină activitate creatoare !Adolf Haimovici rămâne în conştiinţa posterităţii ca un strălucit om de ştiinţă,un eminent dascăl şi un model de comportament, care, cu talent şi muncă, cu dăruireşi pasiune, a contribuit în mod plenar la progresul ştiinţei şi învăţământului românesc.4Prof.dr. Temistocle BÎRSAN
O teoremă de reprezentare (II)Marian TETIVA 1Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed,with applications to Erdős-Suranyi sequences. We start from the particular problem solved in anolder paper [10] (and from other similar problems) having the purpose to remind the readers thesebeautiful results.Keywords: complete sequence, Erdös-Suranyi sequence.MSC 2000: 11A67.1. Introducere: şiruri complete. Înainte de a vedea cum se poate generalizaenunţul despre care am vorbit în prima parte a acestei lucrări [10], avem nevoie deun rezultat privind şirurile complete. Un şir de numere întregi pozitive se numeştecomplet dacă orice număr întreg pozitiv se poate reprezenta ca suma unor termenidistincţi ai acestui şir. Rezultatul despre care vorbim se poate găsi în multe surse[2,3,4,6,9] şi se enunţă astfel:Propoziţia 1. Fie (a n ) un şir de numere întregi pozitive astfel încât a 1 = 1 şia n+1 ≤ a 1 + · · · + a n + 1 pentru orice n ≥ 1. Atunci (a n ) este complet.Mai precis, dacă notăm S n = a 1 +· · ·+a n pentru orice n ≥ 1, atunci se poate arătacă orice număr natural din intervalul [1, S n ] are o reprezentare ca sumă de termenidistincţi ai şirului (a n ) din mulţimea {a 1 , . . . , a n }.Considerând enunţul în această formă demonstraţia se face uşor prin inducţiedupă n; o lăsăm cititorului ca exerciţiu, cu atât mai mult cu cât ea poate fi găsităîn lucrările indicate. Cititorul se poate convinge uşor că, pentru şiruri crescătoare,reciproca este, de asemenea, adevărată: dacă şirul (a n ) este complet, atunci (pentruorice n ≥ 1) numărul a 1 + · · · + a n + 1 trebuie să poată fi exprimat ca o sumă determeni distincţi ai şirului. Evident, aceşti termeni nu pot fi toţi dintre a 1 , . . . , a n(căci suma lor nu ar depăşi pe a 1 + · · · + a n ), deci a 1 + · · · + a n + 1 = a i1 + · · · + a im ,unde indicii i 1 , . . . , i m sunt distincţi şi cel puţin unul dintre ei este mai mare ca n.Dacă i j ≥ n+1, avem a 1 +· · ·+a n +1 ≥ a ij ≥ a n+1 (aici folosim monotonia). Aşadarare loc:Propoziţia 1 ′ . Fie (a n ) un şir crescător de numere întregi pozitive cu a 1 = 1.Atunci (a n ) este complet dacă şi numai dacă a n+1 ≤ a 1 + · · · + a n + 1 pentru oricen ≥ 1.Se pot da multe exemple de şiruri complete: şirul numerelor naturale nenule (banal),şirul puterilor cu exponent întreg nenegativ ale lui 2 (de ce?), şirul (a n ) definitprin a k = k pentru orice 1 ≤ k ≤ a − 1 şi a n = a pentru orice n ≥ a, unde a ≥ 2este un număr natural fixat (iarăşi: de ce?). Vă propun cu această ocazie şi un primexerciţiu (dacă, desigur, nu socotim întrebările deja formulate în text şi lăsate fărărăspuns).1 Profesor, Colegiul Naţional ,,Gheorghe Roşca Codreanu”, Bârlad5
- Page 1 and 2: Anul XIV, Nr. 1Ianuarie - Iunie 201
- Page 3: Anul XIV, Nr. 1 Ianuarie - Iunie 20
- Page 6 and 7: dar s-a mirat că memoriul său n-a
- Page 10 and 11: Exerciţiul 1. Fie b ≥ 2 un numă
- Page 13 and 14: · · · + a s+t−1 − a s+t , q
- Page 15 and 16: Aplicaţii ale numerelor complexeî
- Page 17 and 18: ne-am folosit şi de inegalitatea c
- Page 19 and 20: Teorema 3. Fie ρ ∈ [0, ∞]. Atu
- Page 21 and 22: Problema 8. Confirmaţi sau infirma
- Page 23 and 24: Remarca 2. Deşi Goehl, în [2], pr
- Page 25 and 26: Lema 2. În triunghiul OHI are loc
- Page 27 and 28: Se ştie că punctul I aparţine dr
- Page 29 and 30: Asupra unei probleme de extremRadu
- Page 31 and 32: Une classe spéciale de matrices ca
- Page 33 and 34: 4. Un exemple de B-matrice de M 4 (
- Page 35 and 36: toutes ses valeurs propres sont nul
- Page 37 and 38: Clasa a IX-a1. Să se determine cel
- Page 39 and 40: corespunzătoare. În acest caz, pu
- Page 41 and 42: Vom exprima această condiţie în
- Page 43 and 44: Pentru x = π 2 ∈ (−π, π), av
- Page 45 and 46: Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu
- Page 47 and 48: condus şcoala până în septembri
- Page 49 and 50: Concursul ,,Recreaţii Matematice
- Page 51 and 52: Concursul interjudeţean ,,Speranţ
- Page 53 and 54: Soluţiile problemelor propuse în
- Page 55 and 56: Soluţia 2 (Cătălin Gulin, elev,
- Page 57 and 58: faţă de C şi mediana din B taie
- Page 59 and 60:
Soluţie. Folosind faptul că patru
- Page 61 and 62:
IX.122. Fie a, b, c ∈ R cu b ≥
- Page 63 and 64:
astfel încât u 2 = z 2 + 4 . Cum
- Page 65 and 66:
p ∈ N ∩ G, atunci p ∈ H, prin
- Page 67 and 68:
(6, 1, 2). Analog, când c = 1 vom
- Page 69 and 70:
Soluţie. Fie P un semiplan limitat
- Page 71 and 72:
Soluţia 1. Raportăm planul la un
- Page 73 and 74:
a) Fie n ∈ N ∗ care verifică {
- Page 75 and 76:
P.234. Aflaţi numerele naturale a
- Page 77 and 78:
VII.147. Trapezul dreptunghic ABCD
- Page 79 and 80:
XI.127. Fie (x n ) n∈N ∗ un şi
- Page 81 and 82:
a) RQ ⊥ AD şi RQ = AD;b) RE = F
- Page 83 and 84:
|{z}n timeG220. Determine the digit
- Page 85 and 86:
Pagina rezolvitorilorCRAIOVAColegiu
- Page 87 and 88:
RecenzieD. Brânzei şi Al. Negresc
- Page 89 and 90:
Revista semestrială RECREAŢII MAT