au proprietatea că A 2 = B 2 = −I n , deci A 2 + B 2 = −2I n .XI.123. Fie A, B ∈ M 2 (R) astfel încât detA = 10, detB = 12, tr A = tr B = 7.Determinaţi numerele naturale n pentru care tr A n = tr B n .Răzvan Ceucă, elev, IaşiSoluţie. Cum detA = 10 şi trA = 7, valorile proprii ale matricei A sunt 2 şi 5,deci trA n = 2 n + 5 n . Analog se arată că trB n = 3 n + 4 n şi atunci condiţia din enunţrevine la 3 n − 2 n = 5 n − 4 n . Evident că n = 0 şi n = 1 sunt soluţii. Dacă n ≥ 2,aplicând teorema lui Lagrange funcţiei f(x) = x n pe intervalele [2, 3] şi [4, 5], găsimc ∈ (2, 3) şi d ∈ (4, 5) pentru care 3 n − 2 n = nc n−1 şi 5 n − 4 n = nd n−1 , iar egalitateanc n−1 = nd n−1 cu n ≥ 2, c ≠ d, nu este posibilă.XI.124. Calculaţi limn→∞É2 20 +q2 21 +È2 22 + . . . + √ 2 2n + 1.Gheorghe Iurea, IaşiSoluţie. Dacă a n este şirul din enunţ, atunci a n = 2Ê1 +r1 + . . . +É1 + 12 2n ,numărul radicalilor fiind n + 1. Considerăm şirul x n =É1 +q1 + . . . +È1 + √ 2(n + 1 radicali), care verifică relaţia de recurenţă x 0 = √ 2, x n+1 = √ 1 + x n , ∀n ∈ N.Se arată că (x n ) este convergent, cu lim x n = 1 + √ 5. Cum 2x n−1 < a n < 2x n ,n→∞ 2∀n ∈ N ∗ , rezultă că lim a n = 1 + √ 5.n→∞XI.125. Demonstraţi că ecuaţia 25 x + 4 x = 10 x + 9 x are cel puţin o soluţie realănegativă.Ionuţ Ivănescu, CraiovaSoluţie. Considerăm funcţia f : R → R, f(x) = 25 x + 4 x − 10 x − 9 x şi săpresupunem prin absurd că f(x) > 0, ∀x ∈ − 1 2 , 0‹. Deducem că 25x − 1+ 4x − 1 0 şi, cum f esteClasa a XII-aXII.121. Fie a ∈ N ∗ şi G = (a, +∞) pe care definim operaţia x ∗ y = (x − a)(y −a) + a, ∀x, y ∈ G. Dacă H este subgrup al lui G astfel încât N ∩ G ⊂ H, arătaţi căQ ∩ G ⊂ H.D.M. Bătineţu-Giurgiu, Bucureşti şi Neculai Stanciu, BuzăuSoluţie. Grupul (G, ∗) are elementul neutru e = 1 + a, iar simetricul lui x estex ′ = a + 1x − a ∈ G. Fie q ∈ Q ∩ G; atunci există m, n ∈ N∗ încât q = a + m n . Dacă60
p ∈ N ∩ G, atunci p ∈ H, prin urmare p + a ∈ H şi (p + a) ′ = a + 1 ∈ H. Deducempcă a + m şi a + 1 sunt în H, deci (a + m) ∗n aastfel Q ∩ G ⊂ H.+ 1 n‹=a + m n∈ H, adică q ∈ H şiXII.122. Fie n ∈ N, n ≥ 2 şi polinomul f = X n − 2nX n−1 + (2n 2 − 4)X n−2 +a 3 X n−3 + . . . + a n ∈ C[X]. Demonstraţi că f are toate rădăcinile reale dacă şi numaidacă n = 2.Florin Stănescu, GăeştiSoluţie. Dacă n = 2, atunci f = X 2 −4X+4 are rădăcinile x 1 = x 2 = 2. Reciproc,fie x 1 , x 2 , . . . , x n rădăcinile lui f, presupuse reale. Cum (x 1 + x 2 + . . . + x n ) 2 ≤n(x 2 1 + x 2 2 + . . . + x 2 n), rezultă că 4n 2 ≤ 8n, deci n ≤ 2 şi atunci n = 2.XII.123. Calculaţi I =Zarccos0√659tg x √ sin xdx.Vasile Chiriac, Bacău9 s √ sSoluţie. Cu schimbarea de variabilă sin x = s, obţinem că I =Z40 1 − s 2 ds.Apoi, substituţia √ s = t conduce laI =Z2302t 41 − t 4 dt = −2t + arctg t − 1 2 ln 1 − tt‹231 +0= − 4 3 + arctg 2 3 + ln √ 5.XII.124. Fie f : R → R o funcţie continuă cu proprietatea că (f ◦ f)(x) = sin x,∀x ∈ R. Demonstraţi căZ1f(x)dx ≤ 1.0Dumitru Crăciun, FălticeniSoluţie. Din (f ◦f)◦f = f ◦(f ◦f), deducem că sin f(x) = f(sin x), ∀x ∈ R; atuncif(sin x) ≤ 1, ∀x ∈ R, prin urmare f(sin x) · cos x ≤ cos x, ∀x ∈h0, π Integrând pe2i.h0, π 2rezultă căZπf(sin x) · (sin x)2i, ′ 2dx ≤ sin xπ, adicăZ1f(x)dx ≤ 1.0Rămâne întrebarea: există vreo funcţie f care să verifice ipoteza?XII.125. Fie f : [0, 1] → R o funcţie derivabilă cu f ′ integrabilă. Dacă f(0) = 0,arătaţi căZ1(f ′ (t)) 2 dt ≥Z1f 2 (t)dt.0Soluţie. Pentru x ∈ [0, 1], avem căf(x) =Zxf ′ (t)dt ≤Zx000|f ′ (t)|dt ≤ÊZx000Ciprian Baghiu, Iaşi(f ′ (t)) 2 ≤ÊZ1dt (f ′ (t)) 2 dt,0deci f 2 (x) ≤Z1(f ′ (x)) 2 dx. Integrând pe [0, 1], obţinem cerinţa problemei.061
- Page 1 and 2:
Anul XIV, Nr. 1Ianuarie - Iunie 201
- Page 3:
Anul XIV, Nr. 1 Ianuarie - Iunie 20
- Page 6 and 7:
dar s-a mirat că memoriul său n-a
- Page 8 and 9:
domenii noi şi actuale, prof. Adol
- Page 10 and 11:
Exerciţiul 1. Fie b ≥ 2 un numă
- Page 13 and 14: · · · + a s+t−1 − a s+t , q
- Page 15 and 16: Aplicaţii ale numerelor complexeî
- Page 17 and 18: ne-am folosit şi de inegalitatea c
- Page 19 and 20: Teorema 3. Fie ρ ∈ [0, ∞]. Atu
- Page 21 and 22: Problema 8. Confirmaţi sau infirma
- Page 23 and 24: Remarca 2. Deşi Goehl, în [2], pr
- Page 25 and 26: Lema 2. În triunghiul OHI are loc
- Page 27 and 28: Se ştie că punctul I aparţine dr
- Page 29 and 30: Asupra unei probleme de extremRadu
- Page 31 and 32: Une classe spéciale de matrices ca
- Page 33 and 34: 4. Un exemple de B-matrice de M 4 (
- Page 35 and 36: toutes ses valeurs propres sont nul
- Page 37 and 38: Clasa a IX-a1. Să se determine cel
- Page 39 and 40: corespunzătoare. În acest caz, pu
- Page 41 and 42: Vom exprima această condiţie în
- Page 43 and 44: Pentru x = π 2 ∈ (−π, π), av
- Page 45 and 46: Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu
- Page 47 and 48: condus şcoala până în septembri
- Page 49 and 50: Concursul ,,Recreaţii Matematice
- Page 51 and 52: Concursul interjudeţean ,,Speranţ
- Page 53 and 54: Soluţiile problemelor propuse în
- Page 55 and 56: Soluţia 2 (Cătălin Gulin, elev,
- Page 57 and 58: faţă de C şi mediana din B taie
- Page 59 and 60: Soluţie. Folosind faptul că patru
- Page 61 and 62: IX.122. Fie a, b, c ∈ R cu b ≥
- Page 63: astfel încât u 2 = z 2 + 4 . Cum
- Page 67 and 68: (6, 1, 2). Analog, când c = 1 vom
- Page 69 and 70: Soluţie. Fie P un semiplan limitat
- Page 71 and 72: Soluţia 1. Raportăm planul la un
- Page 73 and 74: a) Fie n ∈ N ∗ care verifică {
- Page 75 and 76: P.234. Aflaţi numerele naturale a
- Page 77 and 78: VII.147. Trapezul dreptunghic ABCD
- Page 79 and 80: XI.127. Fie (x n ) n∈N ∗ un şi
- Page 81 and 82: a) RQ ⊥ AD şi RQ = AD;b) RE = F
- Page 83 and 84: |{z}n timeG220. Determine the digit
- Page 85 and 86: Pagina rezolvitorilorCRAIOVAColegiu
- Page 87 and 88: RecenzieD. Brânzei şi Al. Negresc
- Page 89 and 90: Revista semestrială RECREAŢII MAT