12.07.2015 Views

Ştefania Oproescu - Oglinda literara

Ştefania Oproescu - Oglinda literara

Ştefania Oproescu - Oglinda literara

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

DEZVĂLUIRI„CINE L-A JEFUIT PE EMINESCU?”...EMINESCU LA „REPORTERII REALITĂŢII”.Completări colegiale la un reportaj de excepţieSâmbătă 16 februarie, la ora 21,10, Realitatea Tva transmis un reportaj de excepţie despre existenţa unuicont Eminescu, constituit în 1892, dar a cărui urmă s-apierdut. Contul ar fi ajuns, prin capitalizare, la incredibilasumă de 2.000.000 euro. “Reporterii Realităţii” şifuncţionarul bancar consultat nu au îndrăznit să pronunţeferm această sumă (preferând una mai prudentă, depeste un million delei noi), dar, în…realitate, calcululde capitalizare ducechiar la suma de douămilioane. Ar mai fi deadăugat, în spiritualdeontologiei, căprezenţa în reportaj asubsemnatului (MironManega) şi a luiDan Toma Dulciu sejustifică prin aceea că de la ei a pornit ideea reportajului.Toată documentaţia fusese făcută în 2008 şi publicată în“Săptămâna Financiară” pe 7 aprilie 2008, în articolul“O ipoteză tulburătoare: Eminescu jefuit post-mortem”.Articolul a fost republicat în 2010 pe CERTITUDINEA,cu titlul “Eminescu deposedat post-mortem de 2.000.000euro”. Pentru mai multe detalii în legătură cu subiectul,redau mai jos textul în cauză:Eminescu deposedat post-mortem de 2.000.000euroDeşi pare o fantasmagorie, nu este. Există un contEminescu care a ajuns, prin capitalizare, la o valoarede 2.364.900 euro. În octombrie 1892, Titu Maiorescu,împreună cu mai mulţi prieteni ai poetului, a cumpăratde la statul român un titlu de “rentă română perpetuă5%”, destinat comemorării poetului în fiecare an,la 15 ianuarie, şi pentru “menţinerea în bună stare amonumentului” (mormântul de le Cimitirul Bellu). Pe17/29 decembrie 1892,Comitetul Eminescu,prin „subscrişii“ T.G.Rosetti, I.C. Negruzzi,Dr. I. Neagoe, N.Mândrea, A. Chibici-Revneanu şi TituMaiorescu, înainteazăprimarului Capitalei oscrisoare oficială, princare îi solicită acestuiasă binevoiască „a primiacest titlu de rentă îndepozitul Primăriei“.În volumele I şi II ale „Caietelor Mihai Eminescu“,tipărite la Editura Eminescu în perioada 1972-1974,există o referire la existenţa unui patrimoniu financiar,a unui fond Eminescu, constituit la scurtă vreme dupămoartea poetului, cu scopul de a-l comemora etern. Mi-aatras atenţia, asupra acestui detaliu necercetat pânăacum, bunul meu prieten Dan Toma Dulciu, un pasionat“consumator” de Eminescu. Fondul cu pricina a fostdepus la Primăria Capitalei, la sfârşitul anului 1892, subtitlul de „rentă română perpetuă 5%“. Traseul banilor s-apierdut sau a fost lăsat să se piardă pe drumul istoriei.Fondul Eminescu este interesant nu atât prin sumadepusă iniţial – 1.000 de lei/ aur (care ar fi echivalentula 34.067 lei actuali) - cât prin efectele financiare produsede dobânda de 5%.Rangul post-mortem al lui EminescuIstoria constituirii Fondului Eminescu a începutodată cu moartea poetului, la 15 iunie 1889.Împrejurările penibile, prin care oamenii politici aivremii dădeau din colţ în colţ pentru a găsi o sumă cucare să achite înmormântarea poetului naţional, l-audeterminat pe un oarecare C.Dimitriu să dea cu împrumutsuma de 1.000 de lei, salvândastfel onoarea guvernului şi alui Maiorescu. Întâmplarea afăcut ca, în aceeaşi perioadă,să moară şi un fost ministru,Constantin Brăiloiu, astfelcă, la 23 iunie, s-a emis o Miron Manegaordonanţă de finanţare, avândca scop expres cheltuielile deînmormântare ale celor doi, după cum urmează: „2.000lei pe numele doamnei Ecaterina Brăiloiu (văduva fostuluiministru - n.r.)/ 1.000 lei pe numele C. Dimitriu, căruia ise restituie, fiind avansaţi de domnia sa./Total 3.000 lei“.Rangul post-mortem al lui Eminescu era evaluat, aşadar,la jumătate din cel al unui fost ministru. Decretul dedeschidere a creditului de înmormântare a fost semnatde rege la 9 august... Adică la aproape două luni de laînmormântare. Birocraţia românească are, după cum sevede, tradiţii imemoriale.Maiorescu şi „mergerea de vreo zece ori lacimitir“Episodul următor a fost constituirea, în acelaşi an,1889, a unui Comitet de iniţiativă, pentru ridicarea unuimonument Eminescu, comitet alcătuit din următorii:Teodor G. Rosetti, N. Mandrea, I.C. Negruzzi, Dr.I. Neagoe, I.L. Caragiale, A. Chibici-Revneanu, M.Brăneanu, N. Săveanu şi Titu Maiorescu. Comitetul „ahotărât să deschidă liste de subscrieri de câte 50 de banide persoană“. „Mormântul lui Eminescu are trebuinţă deun monument de piatră, înconjurat de grilaj şi de plantaţii,care să însemneze locul ultimului repaos al marelui poetnaţional“ - se motiva în scrisoarea-tip care însoţea listelede subscripţie. „Fiind convinşi de sentimentele Dvoastrăpatriotice, sperăm că veţi binevoi a face şi Dvoastră cainiţiativa noastră să poată reuşi“. Din cele 1.280 de listede subscripţie, doar 280 aufost completate cu diversesume, adunându-se, în total,7.392 lei şi 20 de bani. Dinaceştia, 270 de lei fuseserădepuşi de Titu Maiorescu.Dar, conform dării de seamă„asupra sumelor încasateşi cheltuite cu monumentulfunerar Eminescu“ (din 14/26iunie 1892), Maiorescu şi-a„decontat“ singur donaţia:„Pe lângă suma de lei 270ce am primit-o de la Dl. TituMaiorescu pentru imprimate,taxe poştale etc., şi cares-au cheltuit în acest scop,după cum arată alăturateleacte justificative etc.“. Dinsuma rămasă (6.094,15 lei), 5.000 lei s-au cheltuitcu construcţia monumentului propriu-zis, 816 „cuesecutarea grilajului“, 190 cu soclul grilajului şi 88,15 „cudiverse alte plăţi“. Acestea din urmă cuprindeau, printrealtele, „lei 35 trăsura ptr. mergerea de vreo zece ori lacimitir“. „Mergerea“ era decontată, evident, de acelaşimare om de cultură Titu Maiorescu.Semnat de primar şi de „Şeful Comptabilităţei“Rămăseseră astfel 1.211 lei şi 5 bani. „Din prisosularătat“, după cum se poate citi în procesul-verbal din16/28 noiembrie 1892, Comitetul Eminescu a decis că„se vor întrebuinţa 211 lei 5 bani pentru înfrumuseţareamonumentului funerar, adăogându-i-se o placă cuinscripţiunea de pe el în litere de metal“. Mai departe,avem prima referire la Fondul Eminescu: „Iar pentrurestul de 1.000 lei s-a cumpărat un titlu de rentă românăperpetuă 5%, de aceeaşi valoare, care va fi depus laOnorab. Primărie a Capitalei, sub a cărei administrare seaflă cimitirul cu mormântul lui Eminescu. Venitul anualî9064 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!