Ştefania Oproescu - Oglinda literara

CONSEMNĂRISUB PECETEA TRĂIRISMULUI LITERARsauBurebista executor testamentarFebruarie ne-a adus un dar, prin bunăvoinţa prof.Ionuţ Ţandără, o nouă apariţie în rîndul creatorilor. Fiindvorba despre un dintre rîndul elevele sale, Ionuţ ne-aprezentat-o pe Adela Rovenschi, prin două texte:Scrisoare găsită la răscruce şi Pagină arsă de dorcare, au făcut excepţie de la regulă, îndemnîndu-nela comentarii. Poeta Ştefania Oproescu n-a putut sărespecte regula şi, a găsit de cuviinţă că, Adela trebuie săcunoască părerea cenaclului vizavi de textele sale. Pentrucă:Adela are condei, iar cel de-al doilea text este chiardestul de bine scris. Şi Ionuţ Ţandară a găsit cuviinciossă-şi exprime părerea considerînd modul de exprimare alAdelei personalizat, intimist, dar…textele sunt bine scriseAdela avînd deja propriul limbaj artistic. I.D.Denciu,recunoscînd cît de greu i-a fost să urmărească textele, îirecomandă autoarei să se detaşeze de tonul intimist, îşiface un deserviciu. Dar, nu poate să nu remarce stilulpoetico-romantic, recomandînd autoarei îndreptareaspre o literatură controlată, inspirîndu-se din literaturapostmodernistă. Găselniţa culorilor este o speculaţiebenefică textului. Prof.Virginia Bogdan remarcă în celde-al doilea text o raportare la un eveniment real,felicitînd-o pentru curajul ei de a-şi prezenta publicevenimentul. Părerea lui Gheorghe Andrei Neagu afost tranşantă:,,trăirism literar. Poem în proză. Credcă ai putea realiza reportaj literar de calitate. Încearcă- a fost îndemnul scriitorului Gheorghe Andrei Neagu.În jumătatea a doua a lunii februarie a citit StănicăBudeanu un fragment din romanul Mârlanii, capitolulnumidu-se nici mai mult nici mai puţin decît ,,Sulă cuciolan,,. Autorul a primit felicitări de la I.D.Denciu pentruumorul special; glumele reuşite din proză au smulsinvoluntar hohote de rîs, subliniind, efectul(sconat) alreuşitei textului. Deşi, contrariată de titlu, Elena Otavăa constat că, sula cu ciolan nu e un fel de mîncare, ci untext savuros care i-a declanşat umorul. Cu un scriitorBRÂNCUŞI, DIN NOUPRINTRE NOIMiron ManegaPe 19 februarie se împlinesc 137 de ani de lanaşterea celui mai mare sculptor modern al lumii. Salutcălduros postarea, în spaţiul virtual (autorul postării: unoareacare Arzeavar din Georgia), a acestui documentardespre Brâncuşi, recuperat din secvenţe imortalizate,mai mult sau mai puţin întâmplător, fie de Man Ray, fie deBrâncuşi însuşi, fie de alţi “operatori”, în intervalul 1923-1939. Mai există un filmuleţ, foarte scurt (de un minut),pe care l-am descoperit în urmă cu vreo doi ani şi l-amprezentat pe CERTITUDINEA, în data de 11.11.2011.Interesant e că acele imagini nu se regăsesc în filmulde 59 de minute şi 24 de secunde, postat recent. Ceeace înseamnă că s-ar putea să existe şi altele filmărirătăcite, că încă mai avem de recuperat “fragmente” dinBrâncuşi.“Brâncuşi filmat 1923-1939”, film mut, titrat înengleză, e un document tulburător care dezvăluie, dincolode chipul artistului, detalii omeneşti, înduioşătoare, carefac să respire peste timp imaginea omului, aşa cum l-aucunoscut cei care l-au cunoscut.Apar în film, vii şi tinere, câteva dintre femeile careau poposit, unele mai mult, altele mai puţin, în viaţaartistului: Florence Meyer, Barbara Hepworth, Marinaca Stănică Budeanu mi-amrecîştigat simţul umorului, aîncheiat Elena Otavă.VirginiaBogdan, de obicei taciturnă,a strecurat: o Babuşcasavuroasă, un calambur, un jocde cuvinte reuşit. Talentul….,,Comentariile celorlalţi arputea fi reduse la o frază, douăcuprinzînd admiraţia pentrustil, pentru măiestria cu careStănică Budeanu reuşeştesă transforme faptul diversîn eveniment. Persoanelebanale în personaje foartebine creionate, antrenate întrundialog alert, într-o acţiunecaptivantă, unde tensiuneaderulării creşte şi descreşte înmod ilar, conform subiectului.Textul, deşi face parte dintrunîntreg, poate fi citit şi catext de sine stătător.Cititorul elitist, IonelMariana VickyVârtosuBoc, încîntat de audiţie, a declarat:vrei nu vrei, teregăseşti printre personaje.Un text foarte bine scris.Mi-a plăcut. Retoric mă întreb: oare, ce-a zis Burebistacînd şi-a ascultat stăpînul cititndu-i textul? Îl va excludedin testament, or…Despre conferinţa actorului Ion Caramitruderulată la Ateneul Popular, poate, o singură frază esuficientă:subiect poate fi actual, prezentarea, în schimbdepăşită. Discursul (citit al) actorului nu s-a ridicat laînălţimea aşteptărilor. Poate, subiectul ar fi trebuit să fiealtul. Poate, altădată.Chaliapine, Lizika Codreanu, Vera Moore. Se deduce dinfilm că femeia faţă de care Brâncuşi a avut o slăbiciunemai accentuată era balerina Florence Meyer. Aceasteiaîi sunt dedicate 6 minute, în două serii: una în careapare, se mişcă şi zâmbeşte galeş în cadru, alta în caredansează pe diferite teme. Florence Meyer este tânărăşi frumoasă, impudică şi inocentă, seducătoare şi pură…Apar, de asemenea, câţiva prieteni: Man Ray(cu care bea o sticlă de vin, într-o pauză de lucru, laVoulangis), Marcel Duchamp, Victor Brauner, Ezra Pound(cu care, de asemenea, ciocneşte mai multe pahare devin, la inaugurarea marelui şemineu de la atelierul dinMontparnasse)…Deşi alcătuit din bucăţi disparate, filmate aleator,de-a lungul timpului, documentarul este construitaproape “literar”: începe cu dărâmarea unei Coloanefără Sfârşit din lemn, la Voulangis (localitate dinDepartamentul Seine-et-Marne, regiunea Paris), apoicu “scurtarea” acesteia pentru a fi montată în interior,şi se termină cu ridicarea Coloanei de la Târgu-Jiu. Dealtfel, imaginile filmate în România acoperă, în economiaansamblului, cea mai mare parte din documentar(10 minute). Începe cu imagini filmate din tren, lavenirea în ţară (vedem, de pildă, Dunărea şi piciorulpodului lui Traian), continuă cu diverse sărbători ruraleşi ceremonii oficiale şi se încheie cu secvenţe de laconstruirea complexului monumental de la Târgu-Jiu.Iar filmul se încheie, aşa cum am spus, cu imagineaascensională, dominatoare, de efigie, a Coloanei fărăSfârşit. Un film care ni-l redă în dubla ipostază, de om şiartist, propunându-l spre reactualizare, pe cel mai maresculptor modern al lumii. Din 19 februarie 1876 şi pânăastăzi, nu ştim să se fi născut cineva care să-l egaleze.9128 www.oglindaliterara.ro