Interior 2_2006.qxd - Oftalmologia.ro

Figura 3 - Ecografie ochiul stâng - sec\iune longitudinal` (L6): forma\iunea papilar` observat` la gain de 70dB (stânga)
persist` la sc`derea gain-ului la 55dB (dreapta)
În faza de recircula\ie se constat` o hiperfluorescen\` difuz` papilar` determinat` de difuziunea colorantului
la acest nivel cu impregnarea tardiv` a discului (pe de alt` parte reapare autofluorescen\a ]i se suprapun
imagini de fluorescen\` vitrean`) (Figura 5D). La OD angiofluorografia este similar` - se observ` de
asemenea o arboriza\ie particular` a vaselor retiniene - sistem arterial înc`rcat cu multiple bifurca\ii, unic ram
venos inferior (Figura 6).
Diagnosticul final: AO - Drusen papilar. Neuropatie optic` anterioar` compresiv` (degenerativ`).
Hipermetropie mic`. Drusenul papilar a fost observat oftalmoscopic ]i confirmat ecografic, angiofluorografic.
Diagnosticul de neuropatie optic` compresiv` este sus\inut de modific`rile func\ionale (AV, CV) cu documentare
îndelungat` (1 an), f`r` alt` cauz` descoperit` decât forma\iunea papilar`.
Angiofluorografia sus\ine o component` inflamatorie important` în patogeneza neuropatiei optice compresive
- demonstrat` de difuziunea colorantului la nivel papilar în timpii tardivi ai AFG. Tratamentul în cazul
nostru s-a adresat acestei componente inflamatorii, dar ]i componentei ischemice a neuropatiei optice. S-au
administrat Dexametazon` în injec\ii parabulbare (1 fiol` la dou` zile la ambii ochi) ]i vasodilatatoare -
Pentoxifilin în perfuzii endovenoase (100mg zilnic) timp de 14 zile. Evolu\ia sub tratament a fost favorabil`,
pacienta recuperând vederea central` (la externare VAO=0.9/1 ccsf +0.75) ]i par\ial câmpul vizual periferic
(Figura 7). FOAO r`mâne nemodificat.
DISCU}II
OFTALMOLOGIA 2 - 2006
Figura 4 - Ecografie ochiul drept - sec\iune longitudinal` (L12): drusenul papilar se vizualizeaz` doar la sc`derea gain-ului
(70dB stânga, 55dB dreapta)
În drusenul papilar acuitatea vizual` nu este în general afectat`. Defectele de câmp vizual apar în procente
variabile - între 20-71% (în func\ie de tipul ]i amploarea deficitelor considerate de autorii diferitelor
studii) (2). În afar` de pata oarb` l`rgit`, cel mai frecvent apar defecte fasciculare inferioare, defecte în
29