Nr. 2 (23) anul VII / aprilie - iunie 2009 - ROMDIDAC

Mare, Baia Mare, Sighet, frontier`, precum [i centrelor mai importante ca:
Oradea, Cluj, Timi[oara, Arad, Sibiu, Târgu Mure[, Beiu[ [i a doua urgen]`
Turnu – Severin, Caransebe[ [i Lugoj. În Dobrogea, pe teritoriul jude]elor
Durostor [i Caliacra [i în special în centrele: Bazargic, Turtucaia, Silistra [i
în garnizoanele unde se g`sesc trupe. Pentru realizarea unei ac]iuni cât mai
eficace rug`m a lua dispozi]iuni ca, între organele dumneavoastr` [i acelea
ale trupelor [i comandamentelor s` fie cea mai strâns` colaborare;
3. Pentru ca M.St.M. s` cunoasc` în tot momentul situa]ia pe întreg teritoriul
]`rii, din punctul de vedere al activit`]ii str`ine (spionaj, propagand`,
terorism [i sabotaj) rug`m a lua dispozi]iuni ca organele dumneavoastr` în
subordine s` comunice [i M.St.M. direct [i imediat, telegrafic, cazurile ce se
vor descoperi.” 3
Din analiza acestui document coroborat cu alte documente rezult` c` la
acel moment, în viziunea Marelui Stat Major Român, amenin]area ungar`
era pe primul loc, urmat` de amenin]area bulgar` [i abia pe locul trei era
amenin]area sovietic`. Rapoartele SSI semnalau în luna aprilie în leg`tur`
cu amenin]area bulgar` c` organiza]ia V.D.R.O., care organizeaz` grupe
de comitagii dobrogeni instruite de ofi]eri bulgari, proceda la împânzirea Cadrilaterului
cu emisari, în scopul de a recruta curieri [i a organiza centre de
aprovizionare. De asemenea s-au înmul]it trecerile frauduloase ale frontierei. 4
Un alt raport semnala c` studen]ii bulgari din Bucure[ti urmau s` plece în
var` în Dobrogea de sud pentru propagand` antiromâneasc`, unde urmau s`
se întâlneasc` cu alt` grup` de studen]i bulgari veni]i din Bulgaria. 5 Aceast`
situa]ie a atras contram`suri române[ti. Contram`surile vizau înt`rirea ap`r`rii
grani]ei [i culegerea de informa]ii despre Bulgaria pe baza unui plan de
c`utare pe doi ani 1939 – 1941. 6
Diploma]ia bulgar` se dovedea a fi foarte mobil`, nepierzând nici o ocazie
de a face propagand` antiromâneasc`. Astfel în perioada 17-19 martie, premierul
bulgar Kiosseivanov a f`cut o vizit` la Ankara unde a avut convorbiri cu
pre[edintele Turciei, Ismet Inonu, primul ministru Aidan, [i ministrul de externe,
Shukru Saracioglu. Premierul bulgar a declarat interlocutorilor s`i c` ceea ce
împiedica Bulgaria s` colaboreze mai strâns cu În]elegerea Balcanic` pentru
a crea un bloc de state capabil s` reziste presiunilor naziste era intransigen]a
României. Kiosseivanov încerca în felul acesta s` influen]eze guvernul turc
ca de dragul unei ipotetice colabor`ri cu Bulgaria s` determine guvernul
român s` fac` unele concesii Bulgariei. În timpul discu]iilor, premierul bulgar
i-a întrebat direct pe conduc`torii turci care ar fi atitudinea lor în cazul unui
atac german sau bulgar împotriva României, c`ruia el îi prevedea o soart`
asem`n`toare cu cea a Cehoslovaciei. O astfel de întrebare, dup` cum observa
[i pre[edintele turc, era departe de spiritul de colaborare balcanic pe
care îl afi[a Kiosseivanov. R`spunsul dat de oficialii turci a spulberat orice
speran]` a premierului bulgar, Turcia în]elegând s`-[i respecte cu rigurozitate
obliga]iile de alian]` fa]` de România. 7
La 7 aprilie Italia invada Albania. Unii oficiali credeau c` era vorba de
executarea planului stabilit de Hitler [i Mussolini, dup` care Balcanii pân` la
Dun`re urmau s` cad` sub influen]` italian`, iar Europa Central` sub influen]`
german`. Dup` alte p`reri Macedonia sârbeasc` urma s` revin` Bulgariei
care astfel dobândea frontier` comun` cu Albania, protectorat italian. În aceste
condi]ii activitatea diploma]iei bulgare în Balcani r`mânea în aten]ia diploma]iei
române. Astfel, din Sofia, ministrul român în Bulgaria, Eugen Filotti, transmitea
c` a ob]inut informa]ii despre expozeul lui Kiosseivanov din [edin]a Comisiei
EX PONTO NR.2, 2009
183