Nr. 2 (23) anul VII / aprilie - iunie 2009 - ROMDIDAC

– Aspira]iunile poporului bulgar; Caracterul [i temperamentul acestui
popor; Pactele de alian]` [i prietenie ce s-au încheiat.
BULGARIA – CONSIDERA¥IUNI ASUPRA
TEATRULUI DE OPERA¥IUNI DE NORD
1. ASPECT GENERAL
Limitând considera]iunile ce urmeaz` la cadrul actualelor frontiere naturale
[i conven]ionale ale BULGARIEI, teatrul de operatiuni de Nord al acestei ]`ri
este constituit din a[a numita “BULGARIA DE NORD” fiind m`rginit:
– 1. La Nord, de Dun`re [i frontiera de sud a Dobrogei;
– 2. La Sud, de lan]ul muntos STARA PLANINA;
– 3 . La Vest, de cursul inferior al râului TIMOC [i de creasta STAREI
PLANINA ce formeaz` frontiera cu IUGOSLAVIA
– 4. La Est, de Marea Neagr`.
Aspectul general al acestui teatru de opera]iuni nu este uniform, putând
fi împartit din acest` cauz` în dou` p`r]i având caracteristici distincte:
– 5 – partea de Est, aflat` la râul CERNI LOM, prelungit în direc]ia localit`]ii
SLIVEN.
– 6 – partea de Centru [i Vest, aflat` la Vest de acela[i aliniament.
2. OROGRAFIE ßI HIDROGRAFIE
a) Partea de Est: cuprinde la rândul s`u dou` zone distincte: Zona muntoas`
(la Sud) [i Deliormanul ( la Nord )
Zona muntoas` este constituit` din Balcani cuprin[i între aliniamentul
CERNI – SLIVEN [i MAREA NEAGRå Balcanii de Est); în`l]imile cele mai
mari se g`sesc în Vest (1127, Nord SLIVEN) de unde apoi ele scad:
– 8 – c`tre Est, ajungând la 180 m în apropierea litoralului M`rii Negre;
– 9 – c`tre Nord, ajungând la 350 – 400 m zona de leg`tur` cu Deliormanul.
Din aceast` zon` muntoas` izvor`sc urm`toarele ape principale:
– 10 – LOM ( [i afluen]ii s`i ) tributar al bazinului Dun`rii
– 11 – KAMCIA ([i afluen]ii s`i) ce se vars` direct în Marea Neagr`.
DELIORMANUL se întinde la Nord de linia localit`tilor RUSCIK – RAZ-
GRAD – SUMLA – VARNA, ultimele ramifica]iuni terminându-se în Dun`re.
Deliormanul este constituit din o serie de ondula]iuni acoperite în general cu
p`duri [i a c`ror înaltimi variaz` între 350-500m
Râurile ce izvor`sc [i str`bat aceast` regiune, tributare Dun`rei cu excep]ia
Provadiei) nu ajung de cele mai multe ori s` se verse în fluviu, cursul lor
seac`, apa fiind total absorbit` de cr`p`turile terenului calcaros; spre Dun`re
se deschid numai v`i seci, umplute rareori prin toren]ii forma]i din ploile mari
ce le sap` din ce în ce mai adânci.
Lipsa de ap` a regiunei este caracteristic`; apa de b`ut este scoas` cu
burdufuri de la adâncimi mari (80-100m) locuitorii strâng apa de ploaie cu
cea mai mare grij`.
Pe timpul campaniei 1916 cavaleria bulgar` – în special s-a resim]it foarte
mult de aceast` lips` de ap`.
Guvernul bulgar a luat o serie de m`suri pentu remedierea acestor situa]iuni;
prima regiune luat` în considerare este acea în jur de SUMLA. Pe
lâng` nevoile zilnice ale popula]iei locale, aceste m`suri au avut în vedere
[i necesit`]i de ordin militar, zona RAZGRAD – SUMLA – VARNA, fiind de o
deosebit` importan]` din punct de vedere operativ.
EX PONTO NR.2, 2009
187