Nr. 2 (23) anul VII / aprilie - iunie 2009 - ROMDIDAC

PAUL SÇRBU
Casa
S
EX PONTO NR.2, 2009
50
inica veni în satul nostru s` se m`rite. Trase la Marusia, rud` cu ea, care are
[i renume de pe]itoare. Aceasta avea una dintre cele mai co[covite cocioabe,
plin` de igrasie, ajuns` astfel în urma unui tr`snet care-i arsese acoperi[ul, pe
care-l ridic` mai târziu, dup` ploile toamnei, cu stuf adunat din mila s`tenilor.
(Lumea spuse c` Sfântul Ilie tr`snise ,,ciorticii” ce s`l`[luiau acolo.)
A[a c`, pe]itoarea o puse în ast` prim`var` pe viitoarea mireas` la munc`.
Sinica fuse v`zut` zilnic sp`lând într-o albie de lemn în b`t`tur`, pre[uri,
carpete, haine, toate zdren]ele din casa Marusiei. Apoi, lumea o z`ri f`când
ceamur pe care-l b`t`tori cu picioarele ei frumoase, de fecioar`, ]inându-[i
poalele rochiei ridicate, [i apoi lipind pere]ii plini de igrasie ai gazdei, care
nu avusese pân` atunci ,,slugi” în via]a ei, [i care muncea cu ziua pe la al]ii.
Casa Marusiei ar`t`, în scurt timp, spoit` cu lut amestecat cu baleg` de cal,
v`ruit`, vopsit`, mirosind a cur`]enie, ba [i cu ghiocei [i zambile r`s`rite în
straturi îngrijite. Apoi, Sinica fu observat` s`pând gr`dina [i punând r`zoare
de zarzavaturi, sem`nând, pr`[ind via.
Sinica era frumoas`, sub]ire, cu p`rul b`lai ca para coapt` [i p`rea c`
rabd` toate caznele, treb`luind chiar cu voio[ie, stârnind invidia vecinilor, care
o acuzau pe Marusia c` o chinuie prea mult pe biata copil`. Se mai spunea
c` necazurile îndurate la maic`-sa, în satul din care venise erau cu mult mai
grele, c` mam`-sa, Parasca, fusese batjocorit` de tot satul pentru c` n-avea
cas`, locuind pe rând la diferi]i pu[c`ria[i care mai întâi o primeau la ei, apoi
o b`teau de-o b`gau în spital sau chiar în sanatoriu. A[a c`, împlinind nici
[aisprezece ani, Sinica fugise la Marusia, o rud` îndep`rtat` din mijlocul deltei,
cu gând s` scape din acel calvar [i s`-[i întemeieze ea îns`[i o familie, s`
aib` o cas` – mai presus de toate o cas` a ei !- , c`ci, gândea c` numai lipsa
unei case o f`cuse pe mama ei s` tr`iasc` în concubinaj cu to]i ,,penalii” din
sat. Sinica îndurase toate aceste nenorociri [i umblase cu mam`-sa de mân`
,,din tat`-n tat`”, unii dintre ace[ti ta]i vitregi încercând s-o siluiasc` de mic`.
Casa era o idee fix` în mintea Sinic`i.
Nu se [tia dac` toate aceste zvonuri erau întru totul adev`rate, dar lumea
începu s-o c`ineze pe viitoarea mireas`, v`zând cum robotea toat` ziua la
Marusia, pe care o scosese din mocirl`. Dar, totodat` î[i f`cu o bun` faim`
de gospodin` – [i pe]itorii nu întârziar` s` apar`.