Ecografia cu substanţă <strong>de</strong> contrast 341<strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong> (Iaşi), 2012, Vol. 8, Nr. 4Unul dintre agenţii <strong>de</strong> contrast folosiţieste SonoVue ® (Bracco, Italy), comercializatca pulbere liofilizată, sterilă. Suspensia alblăptoasă<strong>de</strong> microbule cu sulphurhexafluori<strong>de</strong> (SF6) ( stabilizate cu omembrană fosfolipidică, cu dimensiuni maimici <strong>de</strong> 8 μm) se obţine prin adăugarea a 5ml <strong>de</strong> ser fiziologic peste pudră (25 mg),urmată <strong>de</strong> agitare.Fiecare pacient examinat primeşte unbolus intravenos <strong>de</strong> cu SonoVue ® pentrufiecare leziune <strong>de</strong> caracterizat (<strong>de</strong> obicei 2,4ml) printr-un cateter intravenos <strong>de</strong> 1,2 mm(20 gauge), plasat la vena antecubitală,urmată <strong>de</strong> 10 ml <strong>de</strong> ser fiziologic injectatrapid.În caracterizarea leziunii se evalueazăcomportamentul hemodinamic almodificărilor pe care le suferă SonoVue ® înfază arterială (15 -30 secun<strong>de</strong>), portalăvenoasă (30 -120 secun<strong>de</strong>) şi faza vascularătardivă (120-300 secun<strong>de</strong>).Toate examinările sunt înregistrate.Localizarea şi dimensiunea leziunii serealizează prin ecografie convenţională şiapoi prin ecografie cu contrast.Se evaluează modificările leziuniidupă injectarea contrastului în comparaţie cuparenchimul hepatic învecinat în cele 3 faze(arterială, portală şi tardivă), precum şiaspectul particular <strong>de</strong> umplere lezională dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re spaţio-temporal.Faza arterială foloseşte în apreciereagradului şi mo<strong>de</strong>lului <strong>de</strong> vascularizaţie, întimp ce faza portală şi cea tardivă sunt utileîn <strong>de</strong>terminarea naturii leziunii, cele maimulte dintre leziunile maligne auhipocontrast, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cele benigne,cu izo- sau hipocontrast [3].Examinarea ecografică cu substanţă <strong>de</strong>contrast permite caracterizarea unei leziunica hemangiom, hiperplazie focala nodulară,a<strong>de</strong>nom, carcinom hepatocelular, metastazăhepatică, zonă <strong>de</strong> steatoză focală saualte tipuri <strong>de</strong> leziuni, conform ghiduluiEFSU<strong>MB</strong> [3,7].GHIDUL EFSU<strong>MB</strong>CEUS <strong>de</strong>vine din ce în ce maipopulară şi folosită datorită simplităţii sale,ceea ce o face uşor <strong>de</strong> învăţat şi <strong>de</strong>interpretat.În cazul unui ecografist experimentat,CEUS poate creşte acurateţea diagnosticului<strong>de</strong> la aproximativ 50% cu ecografia clasicăpână la 88% [12].Ghidul EFSU<strong>MB</strong> stipulează că înpractica clinică, CEUS are un impact net înurmătoarele situaţii [3,13]:- caracterizarea leziunilor focale<strong>de</strong>tectate la pacienţii fără boală cronicăhepatică <strong>de</strong>ja cunoscută- caracterizarea leziunilor focale<strong>de</strong>tectate în cadrul programelor <strong>de</strong>supraveghere a pacienţilor cu bolicronice hepatice- stadializarea şi urmărirea pacienţilorcu cancer- monitorizarea tratamentului localablativ.O problemă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> comună înpractică o reprezintă caracterizarea uneileziuni hepatice, prima alegere îninvestigarea imagistică fiind ecografia.Leziunile focale hepatice sunt observate lamai mult <strong>de</strong> 50% din autopsii,hemangioamele fiind cele mai frecvente(până la 20%), urmate <strong>de</strong> hiperplazianodulară focală (3%). Tumorile hepaticemici <strong>de</strong>scoperite la pacienţi asimptomaticisunt a<strong>de</strong>sea benigne, chiar la pacienţi cuistoric <strong>de</strong> neoplasm, în special când leziuneaare un diametru sub 15 mm [13].Caracterizarea leziunilor hepatice prinCEUS se bazează pe comparaţia întreparenchimul normal şi leziune în timpulcelor trei faze vasculare ale contrastului.Vascularizaţia tumorilor maligne aleficatului este realizată aproape complet <strong>de</strong>artere, shunturile arterio-venoase fiindfrecvente. Fenomenul <strong>de</strong> washout este mairapid în majoritatea tumorilor malignecomparativ cu parenchimul hepatic normal.Leziunile soli<strong>de</strong> benigne sunt cel maibine <strong>de</strong>tectate şi caracterizate în fazaarterială a contrastului, <strong>de</strong>oarece potdispărea în fazele tardive.Leziunile hepatice benigne comune aucaractere unice, iar caracterizarea lor prinCEUS <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> valoroasă (Tabel I).
342 Timofte O. et al.<strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong> (Iaşi), 2012, Vol. 8, Nr. 4Tabel I. Principalele caractere ecografice ale leziunilor hepatice în cele trei faze <strong>de</strong> contrast)Leziune hepatică Faza arterială Faza portală Faza târzieSteatoză focală Iso-C Iso-C Iso-CChist Non C Iso-C Iso-CHemangiomA<strong>de</strong>nomHiperplazie nodularăfocalăC nodular-periferic, C-centripet rapid completHiper-C, complet, arii non-C(hemoragii)Hiper-C, complet, umplerecentrifugă, hiper/hipo-CcentralUmplere centripetăparţială/completăIso-C, arii <strong>de</strong> hiper-C saunon-C (hemoragii)C-complet, non-C înzone centraleIso-C, non-C în zonecentrale (hemoragii)Iso/hiper-C, hipo-CcentralAbcesNon-C central, sept CMetastazehipervascularizateMetastazehipovascularizateC : contrastantHiper-C, complete, vasehaotice, hipo-CHipo/non-CArii non-C Hipo-C, arii non-C Hipo/non-CFig. 1 Leziune tumorală hipercaptantă în fazaarterialăFig. 2 Leziune tumorală cu washout în faza portală.Fig. 3 Nodul hipercaptant în faza arterială cu umpleredinspre periferie spre centruFig. 4 Nodul hipercapatant în faza portală, aspectsugestiv pentru hemangiom.
Change language