Reconstrucţia mandibulară 381<strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong> (Iaşi), 2012, Vol. 8, Nr. 3reconstrucţia buzei, la un <strong>de</strong>fect complex cea interesat atât mandibula cât şi toată buzainferioară. La un alt caz atela <strong>de</strong>reconstrucţie a fost asociată cu un lamboupediculat <strong>de</strong> mare pectoral pentru refacerea<strong>de</strong>fectului intraoral şi cu unul liber radialpentru refacerea <strong>de</strong>fectului cutanat. De câteori a fost posibil, atela <strong>de</strong> reconstrucţiemandibulară a fost mo<strong>de</strong>lată pe margineabazilară a mandibulei, înainte <strong>de</strong> secţionareaei (la 7 pacien ţi), permiţând o reconstrucţieoptimă; <strong>de</strong> altfel, această atelă a fost utilizatăîntr-un caz ca reper pentru refacereasecundară a mandibulei, la 14 luni <strong>de</strong> laprima intervenţie chirurgicală, prin utilizareaunui lambou liber transferat din peroneu.Fig. 3 Aspectul intraoral la 2 ani postoperatorSe remarcă palet cutanată a lamboului <strong>de</strong> latissimus dorsi şi cu obună ocluzie <strong>de</strong>ntară în jumătatea dreaptă.Fig. 4 Aspect clinic la 2 ani postoperatorRestabilirea simetriei faciale, cu o bună <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a gurii şi cudiminuarea volumului muşchiului latissimus dorsiO evoluţie în proce<strong>de</strong>ele reconstructiveo constituie utilizarea mo<strong>de</strong>lelor stereoliticemandibulare, care permit mo<strong>de</strong>lareapreoperatorie a atelei <strong>de</strong> reconstrucţie,permiţând astfel creşterea calităţiireconstrucţiei odată cu scurtarea durateiactului operator.Trei atele <strong>de</strong> reconstrucţii s-auexteriorizat şi au trebuit în<strong>de</strong>părtate. Într-uncaz a fost consecinţa necrozării lambouluidin latissimus dorsi. Celelalte două atele <strong>de</strong>reconstrucţie în<strong>de</strong>părtate, au fost folositepentru plastia unor <strong>de</strong>fecte situate la nivelularcului anterior al mandibulei. Astfel, la unuldintre pacienţi, atela s-a exteriorizat încavitatea orală şi a trebuit în<strong>de</strong>părtată la 12luni postoperator. La un alt pacient atela s-aexteriorizat cutanat şi a fost în<strong>de</strong>părtată la 18luni postoperator; continuitatea mandibulei afost restabilită la 30 luni <strong>de</strong> la intervenţiainiţială cu un lambou liber transferat dinperoneu, fixat pe o nouă atelă <strong>de</strong>reconstrucţie din titan şi la care a fostnecesară asocierea unui lambou pediculat <strong>de</strong>mare pectoral.Rezultatele estetice postoperatorii aufost bune si foarte bune la pacienţii la care<strong>de</strong>fectul nu a afectat tegumentul (Fig. 4);interesarea tegumentului şi necesitatea <strong>de</strong> autiliza două lambouri diferite pentru plastia<strong>de</strong>fectelor <strong>de</strong> părţi moi a fost urmată, <strong>de</strong>obţinerea unor rezultate estetice bune.Rezultatele funcţionale au fost bune,pacienţii având o dicţie inteligibile şi oalimentaţie orală.Utilizarea implanturilor <strong>de</strong>ntare dintitan urmată <strong>de</strong> restaurarea protetică a făcutca pacienţii la care a fost posibilă aceastăabordare (2 cazuri), să aibă o vi aţăcvasinormală.DISCUŢIIÎn momentul in care se stabileşteplanul terapeutic al unui pacient trebuie ţinutcont <strong>de</strong> mai mulţi factori.În afara stadiului <strong>de</strong> boală trebuie ţinutcont <strong>de</strong> starea generală a pacientului dar şi<strong>de</strong> posibilităţile tehnice ale serviciului.Defectele complexe compozite orocutanate(aflate în stadiile III şi IV) creează
382 Costan VV. et al.<strong>Jurnalul</strong> <strong>de</strong> <strong>Chirurgie</strong> (Iaşi), 2012, Vol. 8, Nr. 3dificultăţi majore nu numai datorităaspectelor tehnice ale plastiei primare dar şia faptului că în timp, apar numeroasecomplicaţii care fac necesară, a<strong>de</strong>sea,utilizarea unui nou lambou [3,4].Deşi a<strong>de</strong>sea, pentru reconstrucţiaosului este suficient un singur lambou ososmicrovascular, cele mai bune rezultate seobţin cînd sunt utilizate 2 lambourimicrovasculare, <strong>de</strong>oarece lambourile liberecu os revascularizat folosite obişnuit au un<strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> părţi moi iar în tratamentultumorilor maligne, acest <strong>de</strong>ficit este unulsemnificativ [5].Byars [6] şi Freeman [7] se înscriuîntre primii care au utilizat materialealoplastice pentru refacerea continuităţiimandibulare. Reconstrucţia primară a osuluimandibular în cazul tumorilor maligne aveao rată crescută <strong>de</strong> eşec datorită contaminăriizonei receptoare [8].Progresele microchirurgiei au făcut caasocierea unor lambouri bine vascularizate ladiverse implanturi aloplastice să fie urmată<strong>de</strong> o rată <strong>de</strong> succes semnificativ mai mare<strong>de</strong>cât în cazul utilizării lambourilor regionaleori locoregionale [9].În acelaşi timp cu evoluţia tehnicilorchirurgicale <strong>de</strong> reconstrucţie au evoluatsemnificativ şi biomaterialele care au permisfolosirea unor atele cu biocompatibilitatesuperioară şi cu o rezistentă crescută laforţele intense ce se exercită la nivelmandibular cu diminuarea semnificativă aşanselor <strong>de</strong> fracturare a atelelor <strong>de</strong>reconstrucţie [2].I<strong>de</strong>ală este utilizarea osuluivascularizat liber transferat care elimină omare parte dintre <strong>de</strong>zavantajele susmenţionate.Există mai multe tipuri <strong>de</strong>lambouri osoase liber transferate, cucaracteristici diferite, fiecare cu indicaţiespecială în reconstrucţia anumitor tipuri <strong>de</strong><strong>de</strong>fecte mandibulare [9]. În anumite situaţiiînsă, pentru obţinerea unor rezultate optimeeste esenţială utilizarea a două lambourilibere [5,10].În experienţa noastră, utilizarealambourilor osoase liber transferate creştesemnificativ durata intervenţiei chirurgicaleastfel încât trebuie folosite doar atunci cândstarea generală a pacientului permite acestlucru.Una dintre indicaţiile <strong>de</strong> utilizare aatelelor <strong>de</strong> reconstrucţie este <strong>de</strong> a diminuamorbiditatea la nivelul regiunii donatoare şi<strong>de</strong> a reduce în acelaşi timp durataintervenţiilor chirurgicale. Pentru a diminuaşansele <strong>de</strong> eliminare ale atelei şi <strong>de</strong> a creştecalitatea rezultatului postoperator, atelele <strong>de</strong>titan pot fi asociate unui lambou libertransferat [11,12]. Prin acoperirea atentă aatelelor <strong>de</strong> reconstrucţie cu ţesuturi <strong>de</strong> bunăcalitate furnizate <strong>de</strong> lambourile libere, lapacienţi la care nu este prevăzută orestaurare protetică, rezultatele funcţionaleori estetice sunt bune ori foarte bune.O soluţie foarte bună pentru acoperireaatelelor din titan o reprezintă lambourilefasciocutanate antebrahiale radial libertransferate, după Schusterman [13]. Autorulconsi<strong>de</strong>ră că prin reducerea tensiunii lanivelul zonei receptoare, mai ales cândaceasta este situată la nivelul arcului anterioral mandibulei, este diminuată semnificativşansa <strong>de</strong> eliminare a atelei <strong>de</strong> reconstrucţie.În reconstrucţia <strong>de</strong>fectelor compozite,din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re funcţional este maiimportantă refacerea <strong>de</strong>fectelor în volum alepărţilor moi <strong>de</strong>cât refacerea structurilorososase [14]. Utilizarea unor lambourivoluminoase este esenţială <strong>de</strong>oarece permiteumplerea spaţiilor moarte, menţinerea uneibune mobilităţi a limbii.În acelaşi timp această refacere„voluminoasă” permite o radioterapie cuefecte secundare mult diminuate; la circa 6luni după terminarea radioterapiei volumulse diminueaza semnificativ.Boyd [15] este unul dintre autorii careconsi<strong>de</strong>ră că, în cazul pacienţilor aflaţi înstadii avansate, primează calitatea vieţii şi înconsecinţă o închi<strong>de</strong>re cît mai simplă a<strong>de</strong>fectelor este esenţială.Acest lucru nu este însă a<strong>de</strong>sea valabil,o reconstrucţie <strong>de</strong> o calitate mai slabă avânddrept consecinţă un aspect estetic mai puţinacceptabil şi rezultate funcţionale <strong>de</strong> ocalitate mai slabă. În acelaşi timp,complicaţiile postoperatorii numeroase