PDF (5 MB) - Jurnalul de Chirurgie

Analgosedarea 357Jurnalul de Chirurgie (Iaşi), 2012, Vol. 8, Nr. 4În mod asemănător, o migrenă însoţităde vomismente nu necesită, în primul rând,terapia analgetică opioidă. În afarademerolului injectabil, recomandat pentrucontrolul migrenei se poate asigura, o bunăhidratare, prevenirea stărilor hipoglicemice /hiperglicemice, a deplăsărilor rapide alecurbelor insulinei, eliminarea alimentaţieialergogene şi controlul vasospasmului, prinmetode de autoreglare, care să asigurerestaurarea homeostaziei O 2 , local sausistemic [13].Controlul durerii prin respiraţie, este ometodă energetică, prin care ciclul respiratoreste modificat, în sensul creşterii durateiexpirului [14]. Se subliniază că terapiile cuO 2 administrat direct, pe mască sau hiperbar,au efecte benefice, în controlul cefaleelor şimigrenelor. Într-un alt experiment, respiraţiaîn 100% oxigen timp de 15 minute sau maipuţin, în timpul perioadelor de cefaleecontrolează sau reduce semnificativ durereacronică sau atacul dureros, la toţi subiecţii.Beneficiile algosedării se reflectă înefectele favorabile ale răspunsuluineuroendocrin, eliberarea, în proporţiiadecvate a hormonilor: adrenocorticotrop(ACTH), prolactină, hormon de creştere,vasopresină, cortizol, aldosteron şicatecolamine, glucagon şi insulinosupresie.Activarea axei hipofizo-corticosuprarenale-pancreas,amplifică răspunsulinflamator, evidenţiat de creşterea niveluluicitokinelorproinflamatorii,prostaglandinelor şi substanţei P eliberate,care acţionează în cerc vicios, susţinânddurerea si condiţiile de apariţie alecomplicaţiilor infecţioase [15].Intensitatea stressului (traumei)chirugical, postoperator este apreciată,evaluând durerea periferică prin analizareaaspectelor: clinic local, morfopatologic şimodificărilor metabolico-funcţionale.Aspectul psiho-afectiv al dureriicaracterizează durerea centrală şi sedatoreşte sensibilităţii pacienţilor şireactivităţii lor, la stressul anestezicochirurgical[16].Deoarece răspunsul dureros esteextrem de durere diferit şi individualizat,strategiile de realizare a analgeziei sunt şi elefoarte diferenţiate / individualizate [7].Durerea asociată cu hiperreactivitateasimpatică, sugerează necesitatea scăderiitonusului simptatic şi a consumului deoxigen pentru stabilizarea hemodinamică apacientului şi pentru a trata agitaţia psihomotorie.Analgosedarea şi anesteziaadecvată, protejează pacientul împotrivastressului postoperator şi menţin anxioliza,somnul şi amnezia [15,17].Benzodiazepinele folosite caanxiolitice şi sedative, se leagă de receptoriide pe macrofage şi inhibă capacitatea lor dea produce IL-1, IL-6 şi TNF alfa [18,19].Suplimentarea acestui tip de substanţe,asociată cu administrarea de propofol, poateavea un important efect antioxidant [20].CONCLUZIIAsocierea analgeziei cu sedareprotejează pacienţii faţă de stimulii toxici,rezultaţi din catabolismul local, întreţineanxioliza, somnul şi amnezia şi scadetonusul simpatic, menţinând stabilitateahemodinamică şi consumul redus, de O 2 .Monitorizarea BIS se corelează cusedarea clinica si poate servi ca instrumentauxiliar pentru cuantificarea profunzimiisedării si analgeziei,servind la stabilireamedicaţiei adecvate.Este necesară alegerea unormedicamente analgo-sedative, sigure, care sănu aibă efecte nefavorabile, asuprasistemului cardio-vascular, respirator, asuprametabolismelor şi să nu exagereze reacţiilede hipersensibilitate, eliberarea de histaminăşi/sau durerea, la locul de puncţie venoasă.CONFLICT DE INTERESEAutorii nu declară niciun conflict deinterese.BIBLIOGRAFIE1. Phillips-Bute B, Mathew JP, Blumenthal JA etal. Association of neurocognitive function andquality of life 1 year after coronary arterybypass graft (CABG) surgery. PsychosomMed. 2006; 68(3): 369-375.2. Raja PV, Blumenthal JA, Doraiswamy P.Cognitive deficits following coronary arterybypass grafting: prevalence, prognosis, and