27.04.2013 Views

R Classica&Christiana _nr7_2_2012_curbe - Facultatea de Istorie ...

R Classica&Christiana _nr7_2_2012_curbe - Facultatea de Istorie ...

R Classica&Christiana _nr7_2_2012_curbe - Facultatea de Istorie ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

SFÂNTUL GRIGORIE AL NYSSEI DESPRE INFINITATEA DIVINĂ 555<br />

1) Ce are limită se sfârşeşte un<strong>de</strong>va şi este înconjurat <strong>de</strong> ceva<br />

care are o natură diferită <strong>de</strong> a sa.<br />

2)Ceea ce circumscrie este mult mai mare <strong>de</strong>cât ceea ce este<br />

circumscris. Sfântul Grigorie ilustrează acest postulat prin câteva exemple:<br />

peştele este înconjurat <strong>de</strong> apă, iar păsările, <strong>de</strong> aer; apa este<br />

limita pentru ceea ce înoată, iar aerul, pentru ceea ce zboară.<br />

3) Natura divină este frumoasă/bună, iar ceea ce se află în<br />

afara frumosului/binelui este rău în natură.<br />

Pe baza acestor presupuneri, Sfântul Grigorie proce<strong>de</strong>ază la o<br />

reductio ad absurdum pentru a <strong>de</strong>monstra infinitatea lui Dumnezeu:<br />

dacă frumosul/binele (adică Dumnezeu) are o limită, atunci trebuie<br />

că este înconjurat <strong>de</strong> ceva diferit în natură (adică, răul) fiind guvernat<br />

<strong>de</strong> ceea ce-l înconjoară. Ceea ce este absurd. Prin urmare, Sfântul<br />

Grigorie conchi<strong>de</strong> că înţelegerea naturii infinite nu poate fi concepută<br />

(oux Áraperílhyíß tiß têß ˜orístou fúsewß nomisqësetai). Pornind<br />

<strong>de</strong> la infinitatea lui Dumnezeu, el conchi<strong>de</strong> că înălţarea sufletului la<br />

Dumnezeu este fără sfârşit (II. 238) 63 .<br />

Înţelegerea umană nu poate cuprin<strong>de</strong> în totalitate sau exprima<br />

bunătatea mai mult <strong>de</strong>cât o poate realiza viaţa umană. Aceasta nu înseamnă<br />

că anumite vieţi nu o pot întrupa; iar viaţa lui Moise este o<br />

astfel <strong>de</strong> viaţă. Alegându-l pe Moise ca temă a sa, Sfântul Grigorie îmbină<br />

firele conceptelor din lucrările sale anterioare şi în special cele<br />

prezentate în In Canticum canticorum; pentru că, în acest context,<br />

manipulează toate cele trei teofanii pe care se articulează prezentarea<br />

sa asupra progresului spiritual al lui Moise în De vita Moysis, oferind,<br />

în acelaşi timp, şi un studiu comprehensiv al existenţei sale 64 .<br />

O problemă mai acută o constituie următoarea: consi<strong>de</strong>rând că<br />

bunătatea umană trebuie să constea dintr-o relaţie cu Dumnezeu, Care<br />

este bunătatea perfectă, ce este această relaţie şi cum este ea posibilă?<br />

Problema este cu atât mai dificilă, cu cât Sfântul Părinte Grigorie insistă<br />

asupra marii diferenţe dintre Creator şi creatură. Noţiunea platoniană<br />

a participării (metoxë, metousía) este cea care, mai presus <strong>de</strong><br />

63 Albert-Kees Geljon, op. cit., 163. A se ve<strong>de</strong>a şi E. Ferguson, God’s infinity<br />

and man’s mutability: perpetual progress according to Gregory of Nyssa, GOTR,<br />

18, 1973, 59-78.<br />

64 A se ve<strong>de</strong>a Comm. in Cant. 322.9-323.9, 353.11-357.2. Suplimentar, JTS,<br />

22, 1971 (n. 1), 376.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!