RAIUL si IADUL

concordanță cu declarația profetului Ezekiel:- “Dumnezeu nu
doreşte moartea celui ce păcătuiește, ci salvarea lui.” 47
Dar inutilitatea pocăinței și imposibilitatea de a se întoarce pe
calea cea dreaptă ar fi negarea bunătății Lui, și dacă o asemenea
teorie ar fi admisă, ar fi adevărat să spunem:- “Din moment ce
Dumnezeu nu ar putea fi ignorant față de soarta care îi asteaptă,
acești îngeri au fost blestemați încă de la crearea lor, să facă rău
pentru totdeauna, și erau predestinați să devină diavoli și să atragă
oamenii către rău”.
13. Acum să întrebăm care este soarta acestor ființe și ce fac.
“Doar ce a început revolta lor în limbajul Spiritelor, adică, în
gândurile lor, că au fost izgoniți irevocabil din Orasul Celest și
aruncați jos în abis”.
“După aceste cuvinte spunem că au fost mânați într-un loc al
torturii, în care ei suferă pedeapsa focului, în concordanță cu
cuvintele date de Biblie(Evanghelie) ca fiind spuse de Hristos
însuși: “Plecați, blestemaților, în focurile eterne care au fost
pregătite pentru diavol și îngerii săi’. Sfântul Petru a menționat
special că “Dumnezeu i-a dat în lanțurile și torturile iadului”, dar nu
toți dintre ei vor rămâne acolo pentru totdeauna, este doar la
sfârșitul lumii când vor fi închiși acolo pentru totdeauna, cu
condamnații. În prezent, ei sunt încă permiși de către Dumnezeu
să ocupe un loc în creația de care aparțin, în ordinea lucrurilor de
care le este atașată existența, și în relațiile cu oamenii de care
abuzează fatal. Când unii dintre ei sunt în locuința lor întunecată,
unde servesc ca și instrumente ale justiției Divine împotriva
sufletelor nefericite care au fost seduse de ei, alții, o infinitate,
formează legiuni invizibile sub comanda șefilor lor, locuiesc în
straturile de jos ale atmosferei noastre și se miscă în fiecare
directive pe glob. Ei se țin ocupați cu orice se întâmplă aici jos, și
joacă un rol important în aproape toate problemele oamenilor”.
47 Vezi mai sus Capitolul. VII Nr. 20.
135