RAIUL si IADUL

CAPITOLUL XI
INTERZICEREA DE A TREZII PE CEI MORȚI
1. Biserica nu neagă acțiunile manifestării spiritului; din
contră, îi recunosc realitatea, precum este arătată de citatele
cercetate în capitolul precedent, însă le atribuie în totalitate
influenței demonilor. S-a spus că Evanghelia ne interzice să
comunicăm cu spiritele celor plecați, însă acest lucru este o
greșeală, deoarece Evanghelia nu spune nimic despre acest
subiect. Argumentul principal împotriva acestui lucru, pretins a fi
luat din Biblie, provine din legile lui Moise. Vom continua să cităm,
pentru cercetarea acestei ramuri a subiectului nostru, afirmațiile
aceleiași Pastorale în ceea ce privește această interdicție: -
“Nu este permis a intra în legatură cu ele (spiritele), fie direct fie
prin intermediul celor ce le invocă și le întreabă. Legea Mozaică
pedepsea cu moartea aceste practici odioase, folosite în rândul
arianilor (ne-evreilor). În Cartea Leviticului se spune ‘Să nu vă
duceŃi la cei ce cheamă duhurile morŃilor, nici la vrăjitori: să nu-i
întrebaŃi, ca să nu vă spurcaŃi cu ei‘. (Capitolul XIX, 31). – ‘Dar
dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort sau se
îndeletniceşte cu ghicirea să fie pedepsiŃi cu moartea; să-i ucideŃi
cu pietre: sângele lor să cadă asupra lor.’ (Capitolul XX, 27). Iar în
Deuteronom stă scris ‘Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe
fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de
ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de
descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau
dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morŃi. Căci oricine face
aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului; şi din pricina
acestor lucruri va izgoni Domnul Dumnezeul tău pe aceste neamuri
dinaintea ta’. (Capitolul XVIII, 10, 11, 12.)
2. Este necesar, pentru a constata adevăratul sens al acestor
cuvinte ale lui Moise, de a ne aminti întregele texte ale pasajelor de
unde au fost luate, rezumate în citatele precedente.
165